REVANŞA SENTIMENTELOR ASUPRA INTELIGENŢEI

sau
ADEVĂRATA MĂSURĂ A INTELIGENŢEI: E.Q.
Este foarte interesant că, deşi au diplome echivalente ca valoare, unii se tîrăsc în slujbe umile, în timp ce alţii fac salturi impresionante în drumul lor către succes. Cum se explică faptul că unii care dovedeau în copilărie o inteligenţă vie şi promiteau foarte mult, au eşuat pînă la urmă în mediocritate, iar alţii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reuşit în viaţă? De ce sînt cupluri care se ceartă şi apoi se despart, şi perechi care, deşi se mai confruntă cu tensiuni, nu se destramă şi chiar sînt fericite? Răspunsul la toate aceste întrebări ţine cont de faptul că noi "decidem şi gîndim sub influenţa sentimentelor", după cum ne sugerează Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevărata măsură a inteligenţei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoţional. "Marea revoluţie a anilor 2000 constă în revanşa sentimentelor asupra inteligenţei", ne asigură Daniel Goleman în cartea sa celebră deja în Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence".
În prezent, cînd ne referim la inteligenţă, înţelegem cel puţin două lucruri:

* intelectul (IQ) şi
* inteligenţa emoţională (EQ).

"În mod tradiţional, puterea creierului este dată de IQ, însă cu cît lumea devine mai complexă, inteligenţa emoţională trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoană inteligentă emoţional este abilitată în patru domenii: identificarea emoţiilor, înţelegerea emoţiilor, reglarea emoţiilor şi folosirea emoţiilor.
În viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenţa emoţională este formată din cinci factori: cunoaşterea propriilor emoţii, managementul emoţiilor, motivare, recunoaşterea emoţiilor la alţii (empatie) şi relaţiile interpersonale.
Iată o comparaţie între IQ şi EQ.

Intelectul - IQ (capul)

* ne ajută să facem socoteli;
* ne ajută să procesăm informaţii;
* se bazează pe logică;
* ne ajută să rezolvăm probleme;
* ne ajută să reuşim la şcoală;
* în decursul vieţii IQ-ul este relativ constant;

Inteligenţa emoţională - EQ (inima)

* ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi să ne motivăm;
* ne ajută să luăm decizii (fără emoţii nu poate fi luată nici o decizie);
* ne ajută să comunicăm şi să ne înţelegem mai bine cu alţi oameni şi să construim relaţii puternice, care durează;
* ne ajută să ne transformăm;
* ne ajută să învăţăm din experienţă;
* ne ajută să fim creativi;
* ne ajută să reuşim la locul de muncă şi în viaţă.

Dezavantajele intelectului

* funcţionează bine doar cînd sîntem calmi;
* funcţionează încet, sau în orice caz mai încet decît inteligenţa emoţională; din această cauză nu ne putem baza pe IQ atunci cînd ne aflăm în situaţii critice sau cînd trebuie să luam rapid decizii;
* este un predictor slab al succesului nostru în viaţă; (însă un bun predictor al succesului nostru în şcoala tradiţională);
* rămîne relativ constant toata viaţa.

Avantajele inimii

* funcţionează bine în orice situaţie;
* functionează rapid, sau în orice caz mai repede decît IQ-ul; din această cauză ne putem baza pe EQ cînd ne aflăm în situaţii critice sau cînd trebuie să luăm rapid decizii;
* este un predictor puternic al succesului nostru în viaţă;
* poate creşte, chiar foarte mult.

Iată un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustrează diferenţa dintre intelect şi inteligenţa emoţională: Doi copii se plimbau printr-o pădure. Unul din ei era foarte bun la învăţătură, premiant, foarte apreciat de adulţi (IQ). Celălalt era un şmecheraş, slab la învăţătură, dar foarte descurcăreţ în viaţa de zi cu zi (una din caracteristicile persoanelor inteligente emoţional). Celor doi copii le iese un urs în faţă. Primul face repede nişte calcule şi ajunge dezamăgit la concluzia că nu poate scăpa cu fuga din faţa ursului. Celălalt, foarte calm, se apleacă, îşi verifică pantofii şi îşi strînge mai bine şireturile. Primul, foarte trist, îi spune că a facut calcule şi nu au nici o şansă să scape de urs dacă o iau la fugă. Cel de-al doilea îi răspunde, cu acelaşi calm: "Te-nşeli! Tot ce trebuie să fac este să fiu cu un pas înaintea ta." (păstrarea calmului şi mintea limpede în situaţii critice, sînt alte două caracteristici ale persoanelor inteligente emoţional).
Bell Labs, Centrul de cercetare pentru înalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul telecomunicaţiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajaţii care se dovediseră foarte eficienţi. Rezultatul: cei mai valoroşi cercetători nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau diplome dintre cele mai prestigioase. Erau însă persoane foarte echilibrate din punct de vedere emoţional, capabile să facă faţă cu succes momentelor de criză.
Cercetarile au arătat că succesul nostru la locul de muncă sau în viaţă depinde 80% de inteligenţa emoţională şi doar 20% de intelect. În cazul liderilor, inteligenţa emoţională contribuie cu pînă la 90% la succes. Asta nu înseamnă că rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continuă să fie important, dar nu cel mai important. Creierul omului, înainte de toate, este făcut ca să iubească.
De altfel, viaţa şi experienţa fiecărui individ arată că, spre deosebire de IQ, care nu se schimbă mai deloc după adolescenţă, inteligenţa emoţională este, în mare parte, învăţată, şi continuă să se dezvolte pe măsură ce înaintăm în vîrstă şi învăţăm să cunoaştem emoţiile şi sentimentele şi să le utilizam pozitiv. Poate că nu întîmplător se vorbeşte în popor de maturizare, care, în fond, este potenţialul pe care-l dobîndim de a învăţa abilităţile practice bazate pe componentele EQ.
Aceasta este marea revoluţie a anilor 2000: supremaţia trăirilor sufletesti care ia locul spiritului materialist, al gîndirii reci, al gestiunii şirurilor de cifre, al statisticilor şi deciziilor luate de sus. Adevăratele valori se dovedesc a fi: intuiţia, blîndeţea, simpatia, puterea de concentrare, înţelegerea, empatia.
Viitorul aparţine pe deplin E.Q.-ului.

De ce nu iubesc Iluminaţii, România

Păi,din destule motive!
Teritoriul pe care se află România pare să fi fost Vatra Lumii, locul din care s-a răspândit civilizaţia umană! La Bugiuleşti(Vâlcea), Nicolăescu-Plopşor a descoperit un femur uman vechi de două milioane de ani. Pe Valea Oltului au fost descoperite urmele unor locuinţe vechi de un milion de ani, iar la Tărtăria, pe Mureş, au fost descoperite trei tăbliţe continând cea mai veche scriere din lume , cu o vechime de sapte mii de ani. Aşezarea de la Româneşti - Dâmboviţa datează din anii 30.000 î.e.n. Aici a fost inventat arcul, s-a născut legenda lui Prometeu, au apărut primele mine şi furnale din Europa , aici s-au format popoarele indo-europene.
De aici au pornit o serie de popoare ca pelasgii, sciţii, cimmerienii , ilirii, ligulii, bascii, sarmaţii, elenii (ahei şi dorieni,hitiţii, carienii, italicii sau frigienii ), etc. Aici s-au pus bazele Troiei şi apoi ale Romei . De altfel , vechea Romă a existat pe locul actualului oraş Roman , iar cuvântul Roma este de origine tracică.
Traco-dacii reprezintă cea mai veche cultură de pe Terra , anterioară sumerului şi totodată cea mai numeroasă şi mai extinsă populaţie a antichităţii. Puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria , Austria , Germania, Polonia, Italia,Franţa, Spania,Turcia Europeană), Tadjikistan , Asia Mică, Africa . Chiar şi burii din Africa de Sud sunt neam dacic ! Cu multe secole înainte de cucerirea romană , dacii reuşiseră să obţină un an de 365,242197 zile, faţă de anul astronomic modern de 365,242198 zile, sau faţă de cel Iulian al alexandrinului Sosigenes de 365,25 zile . Homer a remarcat unitatea lingvistică, etnică şi de civilizaţie a tracilor începând cu mileniul V î.e.n., de când acest spaţiu a iradiat cultură . Tot el ne spune că numai ei ştiau să lupte călare şi să folosească arcul ca armă de luptă .
Traco- macedonenii au creat şi primul imperiu din Europa , cel al lui Alexandru Macedon , care a creat şi cultura "elenistică". Dascălul său , Aristotel din Stagiro-Makedonia , era tot un traco-macedonean .
Scrisul a apărut mai întâi în spaţiul tracic, apoi în cel greco-roman . Primii poeţi au fost tot de origine tracă . Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine deosebită , toate convenţiile fiind încheiate doar verbal.De pildă, lipsa de acasă era semnalată printr-un băţ aşezat la poartă. De remarcat că acelaşi obicei îl aveau şi mayasii ! Oare cine îi invăţase să traiască într-un asemenea identic spirit de cinste?
Dacia a avut cea mai veche agricultură din Europa. Dacii erau singurul popor din lume care foloseau cercul pentru măsurarea timpului (vezi actualele ceasuri)! Minele de aur din Dacia erau cele mai bogate din Europa . Numai tezaurul regal al lui Decebal , jefuit de romani , conţinea 1640 de tone de aur şi 3310 tone de argint. Cu el, Imperiul Roman a scăpat de faliment , permiţând ca locuitorii Romei să fie scutiţi de impozite timp de un an , să primească fiecare câte 650 de denari şi să se finanţeze , timp de 123 de zile serbările de la Roma cu peste 10.000 de gladiatori si 11.000 de fiare sălbatice!
Primul popor antic European care a realizat o unificare a tuturor triburilor având aceeasi etnie a fost cel dac. Ocupaţia romană a întrerupt procesul de unificare naţională pentru 1812 ani ... Unde ar fi fost acum România, fără aceste vicisitudini ale istoriei? De reţinut: pentru cucerirea Daciei , Traian a fost nevoit să mobilizeze peste 60% din armata imperiului! In secolele VI-V î.e.n. , civilizaţia dacică era atât de dezvoltată , încât se putea măsura cu cea persană a lui Darius (522-486 ien.). Herodot afirma că "tracii sunt cel mai numeros popor după inzi".In această zonă, se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume (18.000 de ani) , cea mai veche activitate de minerit din lume, cel mai vechi topor-tarnăcop de miner , cel mai vechi harpoon , şi cel mai vechi vârf de lance cu două caneluri(tip baionetă) din lume (toate peste 18.000 de ani vechime) , cea mai veche activitate din metalurgia aramei din lume (8.000 de ani), cea mai veche exploatare şi prelucrare a aurului din Europa şi cea mai veche scriere din lume (7000 de ani). Limba română este cea mai unitară limbă din Europa ,vorbită de cel mai mare număr de oameni şi cuprinde cel mai mare număr de cuvinte de origine latină în raport cu celelalte limbi neolatine.In fapt,romanii descindeau din marea şi nobila gintă a traco-dacilor . Pe la 1400 î.e.n. în Dacia nord-dunareană a apărut cea dintai şcoală cu local propriu de pe Terra , ANDRONICONUL, unde preoţii zalmoxieni predau toate disciplinele universitare , începând cu teologia, astronomia şi astologia. Pitagora şi elevii săi şi-au completat studiile universitare la şcoala zalmoxiană întrucât după mărturiile lui Platon şi Socrate , în Dacia nord-dunareană erau cei mai învăţaţi medici din lume , superiori medicilor greci. Hesion scria că Zalmoxa "a promovat o învaţatură despre un trai nou, mai înţelept decât al grecilor". Tot Zalmoxa a introdus în şcoala sa studiul Dreptului , Belaginele , care stau la baza civilizaţiei umane . Pe atunci, evreii erau încă sclavi in Egipt! Platon, Socrate, Orfeu,Achile,Traian vorbeau limba daco-tracă. In Dacia se scria cu litere latine, care erau şi litere dacice! In această limbă comună i-a scris Decebal lui Traian pe o iască de fag . Marele lingvist italian Giaccomo Devoto stabileşte "începutul tranziţiei daco-romane dincolo de anul 2000 î.e.n.", când evreii nu existau nici măcar ca păstori! De unde vine denumirea de Dacia ? De la prima regină a statului dac străbun, Dacia-Dokia-Sorita,slujitoarea Soarelui,Marele Zeu,care a fost preoteasă şi regină pe la 3.000 î.e.n . La impactul cu romanii,dacii credeau în nemurirea sufletului şi erau deja monoteişti. Din punct de vedere al concepţiei filosofico-religioase , erau şi au rămas net superiori romanilor. Ei nu credeau decât într-un singur om-zeu, Zalmolxis, care avea să devină model pentru Iisus Hristos mai târziu, aşa cum Kybele-Kotys avea să devină sursa de inspiraţie pentru Fecioara Maria . Geţii cinsteau crucea văzând că una din cele mai frumoase constelaţii din emisfera boreală ( 50 de stele vizibile) are principalele stele dispuse în cruce, în dreptul Căii Lactee. Numele constelaţiei Lebăda este astfel un omagiu adus Păsării Divine pentru daci.

Iată ce ne arată Platon în "Charmides" , unul din celebrele lui dialoguri, din care extragem un pasaj absolut senzaţional: "Aşa stau lucrurile,Charmides, şi cu descântecul nostru. L-am învătat, cu prilejul unei expediţii, de la unul dintre medicii traci ai lui Zalmoxis , despre care se zice că au şi darul de a te face nemuritor! Căci,spunea el, toate se trag din suflet , atât cele rele, cât şi cele bune, ale trupului şi ale fiintei noastre întregi , revărsându-se din suflet , aşa cum se răsfrâng de la cap asupra ochiului. Ca urmare, mai ales sufletului trebuie să îi dăm îngrijire,dacă vrem că,deopotrivă,capul,cât şi restul trupului să o ducă bine. Iar sufletul spunea el, se îngrijeşte cu anumite descântece, care sunt , la rândul lor , spusele şi gândurile frumoase!"
Freud şi psihanaliza lui? Evreii au "descoperit iar America " după mii de ani!

Si încă o informaţie care ne lasă fără grai : într-o locuinţă de pe dealul Grădiştei a fost descoperită o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă din bronz; la Piatra Rosie , un scalpellum tot din bronz, iar la Poiana sonde medicale şi un schelet cu craniul trepanat! Religia geţilor spunea că la naşterea celor doi Fraţi Divini, Apollo şi Artemis, care a avut loc la solstiţiul de iarnă, Domnul Ceresc a luminat şi a încălzit pămantul, încat zapezile s-au topit şi au înflorit merii . In acelaşi timp, numele Zeitei Mame , Maria-Maris însemna şi "floare de măr". De atunci , de când au înflorit merii iarna,Anul Nou , care era la 1 martie a fost mutat la 1 ianuarie , dată preluată mai târziu şi de romani . Ei bine, evreii au preluat de la traco-daci şi data de 1 martie ca An Nou , dar şi pe Fecioara Maria, devenită biblică. S-a mai spus apoi ca Iisus Hristos a fost influenţat, în filosofia sa,de esenieni.Numai ca esenienii au fost iniţiaţi de traci, de preoţii lui Zalmoxe. Acest lucru este recunoscut pană şi de Jose Phus Flavius , fostul răzvrătit iudeu împotriva Romei, devenit...mare istoric în "Antichitaţile iudaice":"Ei nu trăiesc prea diferit de lume , dar viaţa lor aminteste în cel mai înalt grad de cea a dacilor numiţi pleistai ".
După cum ne arată Jose Phus Flavius , în "Razboiul iudaic" , esenienii constituiau practic prima confererie de tip comunist din istorie : dispreţuiau bogaţia , între ei nu vindeau şi nu cumpărau nimic , jurau sa respecte dreptatea faţă de oameni , trăiau în "frăţii" cărora işi predau toate veniturile şi bunurile , gestionate in comun , respingeau prezenta femeilor (temandu-se de desfrânarea şi trădarea lor). Intenţii şi obiceiuri pozitive pe care , ulterior , evreii le vor adapta negativ în viitoarele lor "frăţii" masonice. Realitatea de care evreii , cei mai mari falsificatori ai istoriei, fug ca dracul de tămaie , este ca filosofia pozitivă creştină s-a născut pe teritoriul Daciei , ei nefăcând altceva decât să o preia in folos propriu pentru a distruge din interior Imperiul Roman şi a-şi justifica pretenţiile de "popor ales" , dornic de a stăpani Lumea ! Aşa cum Biblia a fost "prelucrată",timp de 1000 de ani, în folos propriu , aşa şi dovezile istorice privind primordialitatea universală a Traco-Daciei de Centru al Lumii , au fost distruse cu perseverenţă pe parcursul ultimelor două milenii!

Istoria mai are multe mistere şi unul dintre acestea , absolut senzaţional, poate fi modul în care două popoare înrudite , traco-dacii şi romanii , care dominau lumea antică , au putut fi asmuţite unul împotriva celuilalt . Oare , întâmplător, vizionarul Indian Sundar Sing a prevestit , prin anii '30, ca România va fi Noul Pămant al Făgăduinţei , iar Bucureştiul Noul Ierusalim ? In care se va afla Casa Popoarelor descrisă în Biblie şi realizată întocmai de Ceauşescu sub denumirea de Casa Poporului!

TOP 10 OBSESII ROMÂNEŞTI

1. Obsesia cu "casa pe pămînt". Toata lumea şi-ar da 20 de ani din viaţă ca să aibă casă pe pămîntul lui. Nu contează ca e la Cucuietii-din-Deal! Nu contează că vei staORE ÎN ŞIR în trafic!!!Nu conteaza nimic! Casă pe pămînt să fie!
2. Obsesia televizorului. Românul e devorator de televiziune. S-au făcut nişte cercetări şi cică noi am fi cam cei mai avizi din Europa. Adică ne uităm cel mai mult la televizor. Şi, asta e genială, avem cele mai multe televiziuni!!!
3.. Obsesia Coelho. Dacă n-ai citit Coelho, n-ai viitor, frate! "Păi, indraznesti tu sa spui, am citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger, Marin Preda, NichitaStănescu." Ti se va raspunde cu sictir: "Ma pis pe ei! Citeşte Coelho!"
4. Obsesia sanilor la TV. Se crede ca: "SANII ADUC RATING"
5. Obsesia messenger. Asta e, totuşi, un fenomen global. Păi dacă a ajuns mama să-mi dea buzz şi să-mi reproşeze că stau pe "invisible"!
6. Obsesia haiducească. După o sticla-două de vin, şi cel mai prăpădit român devine haiduc la orice nuntă. Fură mireasa, cere răscumpărări. Şi dup-aia, haiducia maximă. "Puşca şi cureaua latăăăăă.". Apoi recunoaşte că e impotent:"Ce bărbat AM FOST odatăăăăăă."
7. Obsesia auto. În România există cea mai dinamică piaţă auto. Punct. Pe străzile noastre există maşini cum n-au văzut nici parizienii, nici londonezii.Nu mai conteaza ca "driverii" unora din ele stau cu chirie intr-o garsoniera cacacioasa. Masina conteaza. Masina e la vedere. Masina agata gagici, nu tu care esti un gras puhav.Punct.
8. Obsesia cărnii din congelator.Cu toate că au trecut 20 de ani de cînd găseşti sute de feluri de carne şi la 4 dimineaţa, românul încă îşi mai încarcă pînă la refuz congelatorul. Să fie acolo. Cine ştie..
9. Obsesia celulară. Pentru român, telefonul mobil reprezintă un "statement". Am văzut vînzătoare în magazinul Titan care aveau telefon de 3 ori mai scump ca al meu, deşi eu poate cîştig de 30 de ori mai mult. Ăsta e un mare mister. Cum ajunge un om cu un salariu de 10 milioane să aibă un mobil de 20 de milioane? Şi să dea beep cu el!!!!!!!
10. Obsesia "dacă ăla nu face, de ce să fac io?". Asta de obicei e completată şi cu o doză de mîndrie: "Ce? Sunt mai prost?!" DA!!!

<<< Cei 10 "Daca" >>>

01. Daca vrei sa faci un bine, atunci fa-l cand este nevoie.
02. Daca poti sa faci pe cineva fericit, nu sta pe ganduri.
03. Daca dai ceva, nu astepta ca fapta sa se intoarca.
04. Daca primesti ceva, da mai departe.
05. Daca nu poti sa ajuti pe cineva, spune-i-o in asa fel incat sa nu o recepteze ca pe un refuz.
06. Daca poti sa construiesti ceva, nu distruge.
07. Daca poti, fii hotarat in ceea ce spui si ceea ce faci.
08. Daca devii celebru, ramai modest.
09. Daca esti nervos, nu-ti descarca nervii pe altii.
10. Daca faci o observatie, nu jigni.

"Minulescu - Zambeste"

Cand ti se pare atat de greu,
S`asculti cum lumea te barfeste
Atunci, asculta sfatul meu...Zambeste!

Si cand cel ce`l iubesti curat
Nepasator te paraseste,
Nu te uita ca e`nganfat...Zambeste



Zâmbeşte
Chiar daca ploaia in geam nu conteneste
Zambeste
Chiar aca ceva nu iti reuseste
Zambeste
Chiar daca fericirea dupa nori negri s-a ascuns
Zambeste
Chiar daca sufletul te-a durut
Zambeste
Si vei vedea ca totul se va schimba!
Zambeste
Caci ploaia va trece,iar pamantu-n zapada se va-nvesmanta
Zambeste
Si tristetea va disparea dintr-o data
Zambeste
Si-ti va renaste intreaga fiinta!
[Merci Veve]


"Zambetul este oglinda gandului...Un gand rau ucide zambetul, un gand prefacut transforma zambetul in rictus, un gand bun transforma zambetul in raza de soare chiar si pentru cei care traiesc in bezna deznadejdii. Asa ca, zambeste! Zambetul tau poate fi unica bucurie pe care o simte un suflet deznadajduit...Zambetul tau poate fi leac chiar si pentru inima ta....Nu-l poti vinde, nu-l poti cumpara...El se ofera... de aici si valoarea sa nemasurabila. Zambetul e triumful asupra unui gand trist care incearca sa te domine.."- Simionescu Dana

Cuplet de C.Tanase

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cit am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am facut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?

Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie!
Si cu asta ce-am facut?

Iar coruptia ia amploare,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Scoatem totul la vinzare!
Si cu asta ce-am facut?

Pentru-a cistiga o piine,
Multi o iau de la-nceput,
Ratacesc prin tari straine!
Si cu asta ce-am facut?


Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc intruna taxe-accize!
Si cu asta ce-am facut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte!
Si cu asta ce-am facut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete!
Si cu asta ce-am facut?

Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii.
Si cu asta ce-am facut?

Murim... ca mâine

"Magda Isanos

E-asa de trist să cugeti ca-ntr-o zi,
poate chiar maine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voiosi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne,-atâta soare
o să mai fie-n lume dupa noi;
cortegii de-anotimpuri si de ploi,
cu par din care siruie racoare...

Si iarba asta o să mai rasara,
iar luna tot asa o să se plece,
mirata, peste apa care trece-
noi singuri n-o să fim a doua oara.

Si-mi pare-asa ciudat ca se mai poate
gasi atata vreme pentru ura,
când viata e de-abia o picatura
intre minutu-acesta care bate

si celalalt - si-mi pare nenteles
si trist ca nu privim la cer mai des,
ca nu culegem flori si nu zambim,
noi, care-asa de repede murim.


ITI MULTUMESC TIE DOAMNE...

Iti multumesc de soare, multumesc de ploi,
De florile frumoase care se deschid in zori.
De pasarile ce isi canta, dulce al lor cant,
De tot ce ai creiat, Doamne, pe acest pamant!
Iti multumesc!.....

As vrea sa fiu picatura ce umple paharul

As vrea sa fiu refrenul ce il fredonezi cand razi
Sa fiu culoarea ochilor tai cei blanzi
As vrea sa fiu un fulg, sa ma topesc pe tine
As vrea sa fiu rabdare, si tu sa te joci cu mine
As vrea sa fiu ploaie de vara, si in iarna soare
Sa fiu acela-n care iti gasesti alinare.
As vrea sa fiu o intrebare, tu sa ma raspunzi
As vrea sa fiu si adevarul de care te-ascunzi
As vrea sa fiu caldura, sa-ti simt trupul rece
Sa fiu si vantul serii ce prin par iti trece
As vrea sa fiu si inceputul fiecarui pas
As vrea sa fiu minutele ce le numeri pe ceas
As vrea sa fiu un parfum, sa pot muri pe tine
Sa fiu si umbra ce apare-atunci cand noaptea vine
As vrea sa fiu o perna si sa ma strangi la piept
As vrea sa fiu o patura, si-n pat sa te astept
As vrea sa fiu cosmarul tau, sa ma transform in vis
Sa fiu cel de la inceput, asa cum ti-am promis
As vrea sa fiu si un oracol sa imi prevad soarta
As vrea sa fiu numai tacere sa imi auzi soapta
As vrea sa fiu si un martir, tu sa fii tara mea
Sa fiu si cel pe care nu il vei putea uita.
As vrea sa fiu medalionul ce il porti la gat
As vrea sa fiu oglinda ta, si sa te vad razand
As vrea sa fiu o carte si sa ma rasfoiesti cu drag
Sa fiu si cadoul ce tot timpul ti-e pe plac
As vrea sa fiu o datorie, sa ma ceri cu dobanda
As vrea sa fiu sansa ta mare, si sorti de izbanda
As vrea sa fiu un visator, sa traiesc din iluzii
Sa fiu cel ofera tot, iar tu sa tragi concluzii
As vrea sa fiu doar adevarul, si tu sa ma descoperi
As vrea sa fiu si tot trecutul ce tu il acoperi
As vrea sa fiu si rasarit, sa te trezesti cu mine
Sa fiu si soarele ce se ascunde-n zilele senine
As vrea sa fiu un labirint, tu sa il deslusesti
As vrea sa fiu nevinovat, sa-mi spui ca ma iubesti
As vrea sa fiu castigator si sa am un atu
Sa fiu toate intr-unu´ si apoi sa fiu doar tu.

MANUALUL ANGAJATULUI

Cu intrare in vigoare imediata

CUM NE IMBRACAM
Este recomnadat sa veniti imbracati la serviciu conform salariului primit.
Daca purtati pantofi Prada de $350 sau o geanta Gucci de $600 vom presupune ca o duceti bine din punct de vedere financiar, deci nu aveti nevoie de o marire de salariu.
Daca va imbracati saracacios, va trebui sa invatati sa va administrati banii mai bine pentru a va cumpara haine mai frumoase, prin urmare nu aveti nevoie de o marire de salariu.
Daca va imbracati potrivit, sunteti exact acolo unde trebuie si in consecinta nu aveti nevoie de o marire de salariu.

CONCEDIUL MEDICAL
Din acest moment nu mai acceptam adeverinta medicala a unui doctor prin care se adevereste ca sunteti bolnav. Daca puteti merge la doctor, inseamna ca puteti veni si la serviciu.

OPERATII CHIRURGICALE
Operatiile chirurgicale sunt interzise. Ata vreme cat sunteti angajat la noi,
veti avea nevoie de toate organele. Nu veti elimina nimic. Noi v-am angajat intact. In cazul in care eliminati un organ,
vom considera acest lucru indisciplina la locul de munca.

ZILE IN FOLOS PERSONAL
Fiecare angajat va primi 104 zile personale pe an. Ele se numesc sambata si duminica.

ZILE DE CONCEDIU
Toti angajatii vor primi concediul in aceeasi perioada a anului.
Zilele de vacanta sunt dupa cum urmeaza: 1 ianuarie si 25 decembrie.

ZILE LIBERE PENTRU INMORMANTARI
Aceasta nu e o scuza sa lipsiti de la serviciu. Oricum nu mai puteti face nimic pentru prietenii,
rudele sau colegii morti. In cazurile rare in care un angajat va fi nevoit sa participe la inmormantari,
acestea se vor programa seara tarziu. Suntem bucurosi sa va permitem sa lucrati in pauza de pranz
pentru a putea pleca mai devreme, cu conditia sa va terminati insarcinarile pe ziua respectiva.

ABSENTA CAUZATA DE PROPRIUL DECES
Acest incident poate fi acceptat ca scuza. In orice caz, este necesar un preaviz de 2 saptamani
precum si pregatirea unui inlocuitor care sa va preia atributiile.

FOLOSIREA TOALETELOR
Mult prea mult timp se petrece la toaleta. In viitor se va merge la toaleta in ordine alfabetica.
Spre exemplu angajatii al caror nume incepe cu "A" se vor duce de la 8:00 la 8:20, cei cu "B" de la 8:20 la 8:40,
si asa mai departe. Daca nu va puteti depalsa in timpul alocat, veti fi nevoiti sa asteptati pana adoua zi cand sunteti programati.

In situatii de maxima urgenta, angajatii pot face shimb de locuri intre ei.
Superviserii ambilor angajati implicati in schimb trebuie sa aprobe aceasta schimbare in scris.

In plus, acum exista o restrictie de 3 minute de stationare in toalete. La sfarsitul celor 3 minute se va declansa o alarma,
hartia igienica se va retrage automat, usa de la toaleta se va deschide si contravenientul va fi fotografiat.
La a doua abatere, fotografia va fi publicata in ziarul intern al companiei la rubrica "Acte de indisciplina".

PAUZA DE MASA
Persoanele slabe vor primi 30 de minute pauza de masa, deoarece trebuie sa manace mai mult pentru a arata sanatoase.
Persoanele cu greutate normala vor primi 15 minute pauza de masa, pentru a-si pastra silueta.
Persoanele grase vor primi 5 minute pauza de masa deoarece este suficient pentru a lua o pastila de slabit.

Va multumim pentru loialitatea aratata fata de companie. Suntem aici pentru a asigura o
experienta pozitiva angajatilor. Orice intrebari, comentarii, nelamuriri, plangeri, reclamatii,
frustrari, iritari, suparari, insinuari, acuzatii, vor fi adresate in alta parte.

Va dorim o saptamana placuta.


CONDUCEREA 

DE ZIUA UNIRII

Mulţi gândesc despre unire
Că-i doar simplu strai de gală
Să şi-l poarte prin simţire
inspre glorie şi fală

Glorie de afirmare
Nu spre-a fi patriotism
Ci o falsă afişare
Dintr-un propriu egoism

Vorbe seci fără de faptă
Etalează prin discursuri
Când acţiunea î-i aşteaptă
Spre a-i da gândirii cursuri

Mulţi şi astăzi sunt aceia
Ce-şi vor iarăşi întregirea
Dar regretu-i că ideea
N-o susţine ,,stăpânirea "

De ce oare nu ne pasă?
Când simţim că vrea să vină
Basarabia frumoasă
Ca şi dulcea Bucovină

Doar ne sunt surori de sânge
Ce-a udat adesea glia
Auzind suspin ce-l plânge
Sfânta Mamă România

Ne-a unit Mihai şi Cuza
Să fim una tot poporul
Şi de-am vrea , n-am găsi scuza
Către Intregiuitorul...

Hai Romăne-n Cernăuţi
Unde-ţi sunt fraţi şi surori
Pământ drag să ţi-l săruţi
Sădind dragoste şi flori

La Soroca şi-n Hotin
Poţi să vii ca şi acasă
Cu bucate şi cu vin
Te aşteapt-ai tăi la masă

Mai ales la Chişinău
Unde fraţi Basarabeni
Sunt cu toţii neamul tău
De-ai lui Ştefan moldoveni

Să întindem noua horă
Împlinind iarăşi puterea
Într-un gând frate cu sora
Să ne izbăvim durerea

În credinţa şi-n iubire
Să ne fie de-acum forţa
România prin Unire
Să-şi aprinda-n lume torţa

Gând de pace şi iubire,
ce vă cheamă la Unire..!
ANDREI BOTOŞANU...
24.01.2013

http://ro.netlog.com/andreybotosanul/blog/blogid=1554680

Când trandafirii înfloresc,

Când trandafirii înfloresc,
o mare taină-n ei se-arată...
Când trandafirii înfloresc
toti cei ce-asteaptă si iubesc,
aud un susur îngeresc
din primăvara neuitată...

Era o zi cu cer senin,
cu-aceleasi flori pe ramuri ninse,
era o zi cu cer senin,
când de pe-acest pământ străin,
se înaltă atât de lin
Isus cu bratele întinse.

Erau si-atuncea flori de nea,
si flori de sânge si de soare.
Erau si-atuncea flori de nea,
când Cel căzut sub crucea grea,
atât de linistit urca
spre galaxii nepieritoare.

Se înălta spre nepătruns,
spre scânteierile gigante,
Se înălta spre nepătruns...
Iar când pe boltă a ajuns,
un abur palid L-a ascuns
ca un reflex de diamante.

Si-atunci o Soaptă se-auzi,
un glas de înger în grădină.
Si-atunci o Soaptă se-auzi:
Acest Isus va reveni
la fel cum, în această zi,
S-a înăltat către lumină.

De-aceea an de an privesc
Si gând cu gând mereu se-ntreabă -,
de-aceea an de an privesc
Si-as vrea să strig, dar nu-ndrăznesc,
...când trandafirii înfloresc...
"O, vino, Doamne, mai degrabă!"

de Costache Ioanid

FERICE DE CEI CE…

Ferice de cei ce iubesc deşi nu ştiu cum e să fie iubiţi.
Ferice de cei ce luptă deşi au cunoscut şi căderea.
Ferice de cei ce îşi păstrează inima curată deşi trăiesc între tâlhari.
Ferice de cei ce zâmbesc deşi viaţa lor nu e tocmai un zâmbet.
Ferice de cei ce construiesc, într-o lume care dărâmă.
Ferice de cei ce au puterea să mângâie deşi cei ce au nevoie de mângâiere sunt ei.
Ferice de cei ce hrănesc deşi cei ce au nevoie de hrană sunt ei.
Ferice de cei ce nu doresc să fie stăpânitori deşi au cunoscut şi puterea.
Ferice de cei ce nu sunt robi ai plăcerilor deşi le-a cunoscut şi dulceaţa.
Ferice de cei ce nu sunt robi ai patimilor, într-o lume înghenuncheată de păcate.
Ferice de cei ce nu sunt robi ai banului deşi i-au cunoscut şi puterea.
Ferice de cei ce sunt cinstiţi, într-o lume plină de înşelăciuni.
Ferice de cei ce iubesc adevărul, într-o lume a minciunii.
Ferice de cei ce au arma răzbunării şi nu o folosesc.
Ferice de cei ce au prilejul să păcătuiască şi nu vor.
Ferice de cei ce luptă pentru Împărăţia Cerului deşi nu o văd.
Ferice de cei ce n-au văzut dar au crezut.
Ferice de cei ce cred, într-o lume care nu mai crede.
Ferice de cei ce urcă muntele deşi nu îi văd vârful.
Ferice de cei ce străbat cărarea deşi e plină de spini.
Ferice de cei ce ştiu să supravieţuiască, într-o lume ce decade.
 

DACĂ...

Dacă sădeşti necinste, vei culege suspiciune.
Dacă însămânţezi egoism, vei culege sărăcie.
Dacă sădeşti vrajbă, vei culege război.
Dacă plantezi aroganţă, vei culege distrugere.
Dacă sădeşti invidie, vei culege necazuri.
Dacă însămânţezi dispreţ, vei culege singurătate.
Dacă plantezi lene, vei culege sărăcie.
Dacă sădeşti lăcomie, vei culege pagube.
Dacă însămânţezi bârfă, vei culege duşmani.
Dacă sădeşti necredinţă, vei culege întunecare.
Dacă sădeşti deznădejde, vei culege ştreang.
DACĂ SĂDEŞTI URĂ, VEI CULEGE FIORII IADULUI.

DAR...

Dacă sădeşti bunătate, vei culege prietenie.
Dacă sădeşti cinste, vei culege încredere.
Dacă plantezi modestie, vei culege slavă.
Dacă sădeşti perseverenţă, vei culege progres.
Dacă însămânţezi muncă, vei culege belşug.
Dacă plantezi iertare, vei culege împăcare.
Dacă sădeşti sinceritate, vei culege afecţiune.
Dacă sădeşti pace, vei culege armonie.
Dacă însămânţezi răbdare, vei culege cunună.
Dacă plantezi credinţă, vei culege minuni.
Dacă sădeşti nădejde, vei culege biruinţă.
DACĂ SĂDEŞTI DRAGOSTE, VEI CULEGE FLORILE RAIULUI.

... IDOLULUI MEU...!

Astăzi vin spre dumneavoastră
Cu-a mea odă-n închinare
Geniului ce ţara noastră
Prin el loc de cinste-şi are

Eminescu mă îndeamnă
Cum prin gându-mi mereu mi-este
Să vă spun ceea ce-nseamnă
Ziua cea care soseşte

Spre aducere aminte
Să vă spun din suflet scoase
Versuri pline de fierbinte
Ce le poate mintea-mi coase

Spre-a lui veşnică iubire
Ce-o simţesc de multe ori
Cântându-i de Pomenire
Spre etern punându-i flori

Azi de-a lui aniversare
Gându-mi umblă spre cinstire
Ce-o aducem celui care
O întreagă omenire

Ca ,, Luceafăr'' poeziei
Îl cunoaşte pe-al său nume
Prin el rodul bucuriei
Culegându-l de prin lume

Stând pe cerul nemuririi
Prin imensa -i strălucire
A dat glasul împlinirii.
Răspândind prin omenire

În duioasa -i poezie
Punând sufletul să -i şadă
Şi pe-a noastră Românie
Strălucirea-i ca să cadă

Mulţi mai mici într-a lui vreme
L-au blamat ca să-l umbrească
Începând toţi a se teme
Vrând elanu-i să-l oprească

Făcând tot ce sta-n putinţă
Spre a-l pierde dus în ceaţă
Uneltind cu iscusinţă
Neputând a-i spune -n faţă

Aşa cum în astă lume
Dacă cineva apare
Decât mulţi altfel spre-a spune
E supus la condamnare

Rivali , plini de răutate
Împinşi de venin şi ură
Crezând a le şti pe toate.
Căte-n lume-şi au măsură

Neputând să steie -n umbră
Dar crezându-se că-s sori
Nu voiau în mintea sumbră
A-i fi doar lăudători

Celui care peste lume..
Revărsând a lui lumină
Ducea al iubirii nume
Până-n gloria Divină

Nu mă miră că urgia
Ce-a urmat să se pornească
Să-i blameze poezia
Scrisă -n limba îngerească

Neputând să recunoască
Că erau născuţi învinşi
Şi-n mândria omenească
De săgeţi de foc atinşi

Acei vânzători de ţară
Au găsit atunci momentul
Prin porunci date de-afară
Să-şi arate sentimentul

Din invidie şi ciudă
Să-l arunce -n veşnicii
Urmând glasu-i să-l audă
Lumea toată-n poezii...

Azi , i-aduc mare cinstire
Cum se cade ca să-i fie
Numele-i fiind iubire
Fiu de-al Mamei Românie

Spre aducere aminte
Iubitori de neam şi Ţară
Să-l aducem toţi în minte
Ce-am avut, să vină iară

Din eternu-i să ne deie
Gândul lui în strălucire
Şi în suflet să ne steie
Ce-a lăsat spre nemurire..!

Gând pios de pomenire ţie Luceafăr al poeziei.Romanesti.. EMINESCU!...

ANDREI BOTOSANU...
Bucureşti 15.01,2013

Astazi, m-am gandit sa-ti ofer 16 ganduri senine!

Daca doresti, noteaza-le intr-un carnetel si citeste-le pe parcursul fiecarei zile pentru a-ti aminti SA TE BUCURI DE VIATA!
1. Gandeste-te azi cum sa-ti imbunatatesti ziua de maine!

2. Fa ceea ce iti doresti sa faci si fii ceea ce visezi sa fii!

3. Observa minunea din spatele lucrurilor marunte!

4. Aminteste-ti ca tu esti cel care contribuie in fiecare zi la calitatea vietii tale!

5. Traieste o zi pe saptamana fara telefon, ceas sau internet!

6. Ghideaza-te dupa propriile prioritati!

7. Actioneaza pentru a-ti implini visele!

8. In calea schimbarii tu reprezinti singurul obstacol!

9. Viata se schimba! Mergi inainte!

10. Vorbeste mai des despre lucrurile bune care ti se intampla!

11. Spune-le in fiecare zi celor dragi cat de mult ii iubesti!

12. In tine sunt inmagazinate toate resursele necesare pentru a reusi!

13. Priveste lucrurile astfel incat sa gasesti mereu un motiv de fericire!

14. Aminteste-ti ca nimeni nu poate face ceva in locul tau!

15. Traieste astfel incat la finalul povestii sa poti spune: ASTA DA ,VIATA!

16. Zambeste!!!

ZI DE IARNĂ ,..la oraş.

E geroasă dimineaţa
Dar prin aerul curat
Numai bun de respirat
Simţi cu bucurie viaţa

Începutul de ghenar
E venit şi se aşează
Peste ger de Bobotează
Prins de iarnă-n calendar

Prin zăpada aşternută
Pe alei pe trotuar
Şi pe unde n-ai habar
Că mai poate fi cernută

Vezi un alb de curăţire
Ce-n fiinţă se pătrunde
Gând nostalgic ,de se-ascunde
Să-şi afle sfârşire

Uitând toate dintr-o dată
Trăind parcă-n altă lume
O idilă fără nume
Dintr-un vis luată

Doar când paşi în ea se-afundă
Scârţâie chiar de-i pufoasă
Neaua ce de sus abundă
Prin fulgi jucăuşi ce-şi lasă

Ieşind către strada mare
Ici şi colo o maşină
Se urneşte cu sforţare
Drumul drept să-şi ţină

Parc-ai zice că înoată
Plutind marea de zăpadă
Opintind cu forţa-i toată
Către funduri să nu-i cadă

Dar spre parc e hărmălaie
Sunt copii..!.. e gălăgie
Purtând straie peste straie
Trăind clipe de magie

Cei mai mici prinşi de mirare
Dau îndemn din săniuţe
Chicotind în gura mare
Gângurit spre bunicuţe...

Nici cei mari nu stau degeaba
Bulgări începând s-adune
Fericiţi făcându-şi treaba
Şi-n grămezi prinzând a-i pune

Să clădească monumentul
De departe să se vadă
Că azi a sosit momentul
Pentru omul de zăpadă

Alţii puşi intens pe joacă
Se trântesc în neaua ninsă
Înveliţi în promoroacă
De obraz cu floarea prinsă

Roşii precum este focul
Stau bujorii prinşi de faţă
Nevoind să-şi rupă jocul
Chiar de nasul le îngheaţă

Chicotind cu voie bună
Între ei se bat râzând
Simţind clipa împreună
Pusă-n inimă şi-n gând

Mângâierea-i să se-aştearnă
Înspre vis şi-n amintire
Ca frumoasa zi de iarnă
Cu-al ei strop de fericire..!

Cu gând bun către voi copii,
Şi către toţi acei care iubiţi magia iernii

ANDREI BOTOSANU
Bucureşti 12.01.2013

http://ro.netlog.com/andreybotosanul



in poze sant nepoteii mei...

Când spun „frumos”, eu ma gândesc la tine,
Visez ca sunt departe de „cei rai”,
Te simt aproape, … te simt în mine;
Mi-e dor de ochii tai!

Simt adierea gândurilor tale
Si-as vrea sa-ti fiu la poarta zurgalau,
Sa ma auzi când vântul o sa bata;
Mi-e dor de parul tau!

Caut parfumul care te-`nconjoara,
Caci mi-a lasat în suflet vraja sa,
Iar doru`-acesta jalnic ma doboara;
Mi-e dor de gura ta!

Si dac-as mai putea trai înca o viata,
As vrea sa te pazesc de tot ce-i rau
Si n-am sa cer nimic în schimb vreodata;
Mi-e dor de chipul tau!

IARNĂ GREA..!

După multa-i aşteptare
Crezând toţi că nu mai vine
Cu nămeţi în fala-i mare
În puterile-i depline

Şi-a pus alba-i stăpânire
Peste tot venind s-aştearnă
Cu eterna -i fulguire
Avuţia să şi-o cearnă

În elan fără oprire
Şi-a turnat multa-i zăpadă
Sub a ei acoperire
Vrând nimic să nu se vadă

Parcă dintr-o răzbunare
A trimis apoi şi vântul
Viscolul prin spulberare,
Să acopere pământul

Poate spre a-i şti de frică
Şi-a dezlănţuit stihia
Voind noua să ne zică
Să-i slăvim împărăţia

Timpul ei şi-a ei putere
Să se facă înţelese
Tainuitele-i mistere
Numai ea ştiind a-şi ţese

Năpustindu-se-n câmpie
Peste drumuri, peste sate
Şi-a pus apriga-i urgie
Troienindu-le pe toate

Măturând ce-a prins în cale
Cu zăpadă spulberată
Deal făcând unde e vale
Sub troiene îngropată..

Până-n streaşină la casă
Şi-a depus alba-i mantie
Celui ce-ar voi să iasă
Zăvorându-i colivie...

Doar tunelul e scăparea
Sau prin pod înspre afară
Până a-şi găsi cărarea
Către viaţă, să nu moară...

Însă iernii nici că-i pasă
Că aşa-i e dat să fie
Cât i-e vremea de crăiasă
Într-a ei împărăţie

Geru-i este mângâierea
Ce simţirea i-o răsfaţă
Precum viscolul plăcerea
Când pe toate le îngheaţă

Florile ce-i sunt iubirea
Pe ferestre le pictează
Şi le suflă vieţuirea
Prin îngheţu-i când oftează

Şi de streşine agaţă
Apa care se prelinge
Într-un sloi prelung de gheaţă
Ce căldura i-o învinge...

Dar e pură, fără vină
În mantaua-i sclipitoare
Şi de bucurie -i plină
Spre fiinţa simţitoare

Este iarna mult dorită
Cu zăpada-i minunată
Şi misiunea împlinită
Ce-i din Ceruri strecurată..!

ANDREI BOTOSANU
22.02.2012

http://ro.netlog.com/andreybotosanul

Sunt atat de singura

Sunt atat de singura,
Incat viata mi s-a oprit in loc.
Uneori sta intr-o zi agatata
Si nu vrea sa se miste deloc.

Gandurile se-aduna gramada,
Acolo se-aduna, se-aduna, ma ating,
Ma ranesc, ma intristeaza,
Imi iau toata vlaga, ma sting.

Sunt atat de trista
Incat daca merg pe-o alee,
Pasii singuri se numara
Si corpul imi curge alene.

Nu vad oameni, nici locuri nu vad.
Nu aud strigate sau cantece.
Corpul meu se-agata incet
Intr-o ciudata si straina lume.

Am cazut si cad fara-ncetare
Intr-o groapa ce se lasa-adanca.
Si caut, ma uit in jur poate apare,
O mana care ma ridica.

Iar lacrimi curg in mine,
Se-aduna suvoi dupa suvoi.
Te-astept si ma gandesc la tine,
Ce s-a intamplat cu noi?

//www.facebook.com/notes/stefania-rotariu/sunt-atat-de-singura/520382754650571

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Mâine este Boboteaza, sărbătoare care corespunde cu a şasea zi a creaţiei biblice, a şasea zi din calendarul creştin ortodox. Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi cuprinde motive specifice tuturor sărbătorilor de Crăciun.




În multe zone din ţară, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descintecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele. Mihai Camilar, de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului, ne-a povestit că ajunul Bobotezei, ziua de astăzi, este foarte importanta pentru creştini.

Se face masă mare, ca în Ajunul Crăciunului

"În ajunul Bobotezei, în Bucovina, se pregăteşte o masă asemănatoare cu masa din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douasprezece feluri de mâncare: coliva - grîu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nuca pisată; bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, borş de «urechiuşe» sau «urechiuşele babei»- borş de fasole alba în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în forma de urechiuşe, borş de peste, peşte prăjit, «varzare» - plăcinte de post umplute cu tocatură de varza acră, plăcinta cu mac, sarmale (găluşte) umplute cu crupe. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mîncare iar, imediat după sfintirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă", a explicat acesta.

Copiii umblă cu Chiraleisa

În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi, umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Această datină este asemanatoare colindatului cu "Moş Ajunul" de la Crăciun

Copiii care umblă cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ţi milă, Doamne) nu rostesc însă texte versificate, ci strigă doar "Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!", de trei ori. Răsplata copiilor sunt merele, nucile, prăjiturile pe care ei le strâng în trăistuţe, petrecute peste umăr. În Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari care merg cu lumânări aprinse pe la casele vecinilor şi strigă şi ei Chiraleisa. Gazda îi primeste în casă, îi serveste cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă.

Femeile aşază cel mai frumos fuior de cânepă pe crucea preotului

Tot în Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aşază cel mai frumos fuior de cânepă. "Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în Rai", ne-a mai povestit Mihai Camilar.

O pondere deosebită, în ajunul Bobotezei, o deţin însă actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare.La riturile creştine de sfinţire a apei (agheasma), de umblatul preoţilor cu botezul şi de scufundarea (aruncarea) crucii în apă, poporul român a adăugat altele noi, unele creştine, altele precreştine, de purificare şi alungare a spiritelor malefice: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, împuşcături, strigături (Chiraleisa) şi zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor şi anexelor gospodăreşti.

Află din cărbuni durata vieţii, iar fetele îşi viseaza ursitul

"Dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strângea cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstarte până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice şi le proteja de gujulii. Fânul de sub faţa de masă şi bulgarii de sare se adăugau în hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile". Tradiţia spune că în această zi sînt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Tot de la Mihai Camilar am aflat ca în seara de Ajun se săvâşesc practici de aflare a duratei vieţii.

Înainte de culcare, se iau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, în acea familie, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Se mai spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Mai mult: Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează - Ştiri interne | Libertatea.ro

Singuri în iarnă

Şi pe-a noastre trupuri ninge cu lumină
Cu dantele albe dintr-un cer deschis
Noaptea asta este caldă violină
Iarna ne coboară-n iad sau paradis.

Şi în dansu-n care inima se prinde
Ca un fulg ce tinde înspre albe zări
Zămislim din doruri undele luminii
Şi-aruncăm arpegiul unei noi visări.

De dorm licuricii verilor albastre
Când în suflet ducem iarna cea târzie,
Drumul ni-i o urmă sinuos de albă,
Troică prea nebună dusă-n vijelie.

Şi troiene grele iute se-nfiripă
Şi ni-i drumul nostru aspru şi mai greu,
Viforul ne prinde sub a lui aripă,
Şi prin albe-omături suntem: tu şi eu

Leonid IACOB
28 ianuarie 2012

SURSA
http://ro.netlog.com/Leonid_Iacob/blog/&page=2

SCRISOARE IUBITEI DIN ETER...

SCRISOARE IUBITEI DIN ETER..

Am venit că dor m-aduce
Şi mereu te-am aşteptat
Necrezând că m-ai uitat
De speranţe îmbătat
Doar cu gandu-n tresărire
Când îmi ieşi ca năzărire
Visul să te-apuce

Vorba-mi este mângâierea
Cum mereu a fost să fie
Între noi prietenie
Învelind în poezie
Nostalgii din nopţi trecute
Bucurii neîncepute
Dulci precum e mierea

Tu, ce-mi eşti acum iubită,
Printr-a nopţilor visare
În aproape depărtare
Ne-am făcut sfidând hotare
Printre gânduri necăjite
Punând clipe fericite
Fără obligare...

Doar simţirea visătoare
Uneori ne -a pus aripe
Doru-n suflet să ne ţipe
Vrând a fericirii clipe
Şi-am trezit în noi putere
Să ştim altele a cere
Clipe 'nălţătoare

Mi-ai lipsit, poate-ţi dai seama
Tu la fel simţind că mine
Parc' -aud cum vorba-ţi vine
Cu a mea să se închine
La acelaşi cer cu stele
Când şi luna-i printre ele
Clipei care vine..

Clipei ce mult aşteptată
Iar şi-o curge bucuria
Între noi prietenia
Respectul şi omenia
Să ne suie-'ncet în fire
Răscolindu-ne iubire
Cum ne-o vrea simţirea

Sufletul în luminare
Să plutească -n căi sperate
Doar simţirii să-i arate
Ce-ar voi şi nu se poate
Ceea ce nu ştim adică
Când dorinţa ne ridică
Intru' slava-i mare...

Prezenţa-i doar bucuria
Ce se zbate -n frământare
Peste inima ce-i mare
S-o aline dac-o doare
Cu un gând măcar,... ce-ajunge
Ca balsamul care unge..
Firea visătoare...!

ANDREI BOTOŞANU

17 noe.2011
Bucureşti

http://ro.netlog.com/andreybotosanul

MIEZ DE NOAPTE

Toate -n somn spre liniştire
Îşi parcurg blânda chemare
Numai eu plin de iubire
Mă aşez în aşteptare

Poate vii ca într-o doară
Bănuind a mea chemare
Miezul nopţii când coboară
Altă zi să o măsoare

Nimeni taina sa n-o ştie
Vestea neputând s-o spună
Martori păsări să ne fie
Şi din cer, măiastra luna

Aşa Eminescu spuse
Mai demult de zâna lui
Peste vremile apuse
Încerc eu dacă el nu-i..

Să-mi dezlantuiesc vorbirea
Scriind rime către voi
Aducând iarăşi iubirea
Din surghiunu-i înapoi

Versul alb nu poate spune
Tot ce firi -i trebuieşte
Necăjindu-se a pune
Ce prin vorbe doar simţeşte

Eu torn inimii balsamul
Ce-l aşteaptă chinuită
Cum pădurea-şi creşte ramul
Spre-a fi iarăşi înverzită

A mea zâna-i actuală
Şi-o simţesc cum vine-n noapte
Când din somnu-mi lin mă scoală
Sprea-i schimba dorinţă-n fapte

O simţesc ca pe-o plutire
Dănţuind peste natură
Cu dovada-i de iubire
Care inima îmi fură.

Este dulcea primăvară
Ce pe toate le învie
Şi prin inimi foc şi pară
Pune iarăşi să ne fie...!

Noaptea-i timpul ce visarea
Umbla dusă-n voia ei
Purtând pacea şi tihnirea
Daca-n minte-ţi pui şi i-o vrei

Dar şi visul catre-o noapte
Ce-o doreşti a fi visare
Cu iubirea cursă-n şoapte
E dorita împăcare...

Dacă-i martoră şi luna
Este tot ce-ai vrea să fie
Valuri dulci stârnind furtuna
Şi alin ce-astepti să-ţi vie
.
ANDREI BOTOŞANU

SURSA

http://ro.netlog.com/andreybotosanul/blog/blogid=1548455

DE ADIO !..LUI SERGIU NICOLAESCU

O stea lucind azi a apus
Plecând spre Cer din scena vieţii
Chemat de Dumnezeu s-a dus
Sunându-i ceasul dimineţii

Când timpu-n loc i s-a oprit
Deşi voind să mai rămână
Eternă floare -a înflorit
Ce peste viaţa e stăpână

E floarea unică ce vine
În ceasul morţii de la soartă
Când fibra vieţii se mai ţine
Firav peste fiinţă moartă

S-a dus lăsând tot ce-a avut
Să-şi doarm-a veacului odihnă
Nemaiputând tot ce-a mai vrut
Să lase pentru noi spre tihnă

Actor a fost desăvârşit
Când rolul şi l-a regizat
Pelicula ce-a îndrăgit
Azi pentru el s-a terminat

Dar ne-a lăsat un lung metraj
De filme bune, îndrăgite
Şi vorbe ce prin mult curaj
Pe multe buze sunt rostite

Chiar de copii ce l-au iubit
Sunt spuse fraze -n dedicare
Nu am nimic, m-au ciuruit "
Ori, viaţă bună, comisare "!

Rămâi simbol să dăinuieşti
Un, ,,monstru sacru" împăcat
Naţiunii tale Româneşti
Şi lumii-ntregi prin ce-ai lăsat

Ce-aş mai putea a spune eu
Cuprins de aprigă tristeţe
Nu judec, că nu-s Dumnezeu
Şi nici a da, nu pot poveţe

Doar rugăciunea mi-o rostesc
Să-ţi dea la suflet liniştire
Către Stăpânul Cel Ceresc
Că-i obicei necrestinesc
Să-ţi ard'-a trupului murire

Din mila Lui să fii iertat
Că numai El poate că ştie
Ce-ai vrut într-adevăr să-ţi fie
Cu suflet împăcat

Din partea mea un ultim gând
Că te-am iubit prin ce-ai făcut
Iar despărţirea m-a durut
În sufletu-mi plângând

Şi toţi acei ce te-au iubit
Te-or ţine minte-n gândul lor
Precum pe-o stea ce-a strălucit
Pe cer nemuritor..

ADIO.. geniu al filmului Românesc
Care ai fost şi rămâi - SERGIU NICOLAESCU -

Cu gând pios şi durere în suflet!
ANDREI BOTOŞANU

SURSA

http://ro.netlog.com/andreybotosanul/blog/blogid=1548455

GLASUL PRIETENIEI - GLASUL IUBIRII

Acum că eşti plecată-n vis
Şi gândul tău mi-ai arătat
Pe-al meu ţi-l las aicea scris
Să crezi în vis adevărat

Când vrei căldură , să-mi citeşti
Tot ce-ţi las scris e pentru tine...
Şi dacă-n flăcări te topeşti
Îţi scriu alt vers, să-ţi fie bine

Că important e să-l găseşti
Când inima e în dogoare
De el puţin să te-ndrăgesti
Şi vei simţi plăcut răcoare

Dar singură n-am să te las
Decât în clipa-ţi de tăcere
Dar şi atunci, să-mi auzi glas
Dacă te tângui în durere

Că vei sări din negru gând
Ori de e zi ori dacă-i noapte
Când vei simţi că tremurând,
Fac auzite blănde-mi şoapte

Ce vin spre tine -n ceas târziu
Să-ţi dea dorita alinare
Prieten ce-ai dorit să-ţi fiu
Să-ţi fiu, când vrei.. de ajutare

Şi dac'-ar fi să ne-ndrăgim
Nici tu nici eu nu avem vină
Numai dorinţe să-'mplinim,
Când inima ne vrea lumină

Să-i dăm o rază, când ne-o cere
Şi-şi vrea obolul împlinirii
Că numai clipa de plăcere
Se duce-n tainiţa simţirii........

Autor;
ANDREI BOTOŞANU
sursa
http://ro.netlog.com/andreybotosanul/blog

Cine și ce vestește în colinde?

diac. dr. Liviu Petcu
ilustrare : piosmarian

Ascultând și astăzi cu emoţie colindele, luăm parte cu tot sufletul nostru la peripeţiile numeroase prin care trece Maica Domnului, Dreptul Iosif și pruncul Iisus.



În general, copiii și preoții colindă. Copiii simbolizează pe îngerii care nu doar au fost prezenți la nașterea Domnului, ci au și vestit-o, iar preoții, pe păstorii care se aflau în preajma ieslei de la Betleem și s-au închinat Domnului la nașterea Lui. Aceștia din urmă merg cu icoana Nașterii Domnului prin casele credincioșilor în ajunul sărbătorii, vestind Nașterea Pruncului mântuitor și aducându-L în casele și în inimile lor.



Colindătorii devin hristofori și teofori, adică purtători de Dumnezeu, întrucât ei Îl poartă în suflete și Îl vestesc pe Hristos Pruncul la casele creștinilor, care, la rândul lor se pregătesc îndelung pentru primirea Oaspetelui dumnezeiesc. În ajunul Crăciunului, tot satul și fiecare casă în parte intră parcă într-un fel de forfotă, de mișcare, de înălțător neastâmpăr: se aprind făcliile, luminile, se fac ultimele pregătiri, se întinde masa, se deschid porțile, pentru ca Domnul să fie binevenit și bine primit. În biserici nu se face priveghere în noaptea de Ajun spre Crăciun, pentru că vin colindătorii care transformă întreg satul în biserică, colindele – ca punți de lumină între pământ și cer – înlesnesc comuniunea directă cu Dumnezeu din ceruri.



Deci, colindătorii duc asemenea îngerilor şi păstorilor vestea Evangheliei din casă-n casă. Colindatul capătă astfel un aspect de pelerinaj, căci întruchipează pelerinajul Sfintei Fecioare Maria, apoi pelerinajul magilor şi al Mântuitorului, a Cărui viaţă pământească este un pelerinaj continuu. Colindul a fost o Biblie deschisă în vremurile de restriște în care puțini erau cei care ştiau carte, astfel, colindătorii erau (precum sunt și astăzi) și mari misionari ai Bisericii, căci prin colinde, ei nu fac decât să relateze cele întâmplate la Betleem, iar cei care-i ascultă primesc în amănunt istorisiri pe cât de adevărate pe atât de emoționante despre Naşterea Domnului.



Cuprinsul colindelor este unul adânc teologic, redând cu limpezime adevărul de credință al Evangheliei, în cuvinte simple, însă nu în înțelesuri simpliste. Colindele sunt de o frumusețe literară inegalabilă, de o gingășie aparte și de un deosebit har poetic. Din conținutul lor se întrevede bunătatea și simțirea curată a credincioșilor Bisericii noastre. Ascultându-le, ne minunăm de nesfârșita bogăție sufletească și forța creatoare cu care poporul nostru, autorul colindelor, a înțeles și a tâlcuit Evanghelia și L-a primit cu nesfârșită dragoste, recunoștință și duioșie pe Pruncul Mântuitor.

În colinde, vedem cum Dumnezeu încetează să mai fie inaccesibil, Se apropie de muritori cu bunăvoinţă şi cu smerită dragoste. Prin aceasta, nu Dumnezeu îşi pierde din măreţia Sa, ci omul devine tot mai apropiat, mai intim cu Creatorul și Mântuitorul său, împărtășindu-se din lumina neînserată a Dumnezeirii. Aflăm, de asemenea, că dragostea Lui nu este desăvârșită doar pentru faptul că S-a întrupat pentru noi și mântuirea noastră, ci și pentru că a arătat nevoie și de dragostea noastră pentru El, căutând-o.



Prin colinde, ni se transmite cu multă claritate și limpezime mesajul Întrupării Fiului lui Dumnezeu, adevărul dogmatic cu privire la Nașterea Domnului și la Maica Sa fiind bine revelat și relevat. În Sfânta Scriptură, pasajele evanghelice prezintă pe scurt istorisirea nașterii Domnului, apoi drumul la Betleem și călătoria în Egipt, dar poporul nostru, în iscusința sa, a înțeles că drumul este foarte lung și anevoios mai ales pentru o femeie care este gata să nască și de aceea în colinde poporul a brodat o mulțime de întâmplări și de fapte minunate, călătoria sau mai bine zis fuga în Egipt fiind prezentată ca o adevărată odisee. Astfel, ascultând și astăzi cu emoţie colindele, luăm parte cu tot sufletul nostru la peripeţiile numeroase prin care trece Maica Domnului, Dreptul Iosif și pruncul Iisus. Ne înduioşăm de suferinţele ei, aprobăm toate acţiunile şi gesturile ei şi ne simţim la urmă, după atâtea și atâtea primejdii, plini de o bucurie nestăpânită, sinceră şi candidă, la aflarea veștii naşterii pruncului Iisus.



Îl colinde se reliefează și descrierea împrejurărilor și ținutului sfânt, Betleemul, apoi venirea și închinarea păstorilor, a magilor, pe urmă auzim despre imnele îngerești, mânia și faptele înspăimântătoare ale lui Irod, omorârea pruncilor etc. În colinde se arată grija neobosită a credincioșilor pentru Pruncul Sfânt, Căruia Îi vorbesc blând, Îi caută un sălaș călduros pentru naștere, precum și îmbrăcăminte împărătească. E interesant cum poporul nostru şi-a permis să fie atât de intim cu Dumnezeu şi şi-a însuşit o maternitate a Maicii Domnului în colinde. Găsim în colinde trăirea creştină primară, simplă şi autentică, fără artificii superflue și fără o bogăție căutată și artificială a stilului. Le-au fost străine înclinaţia către dogmatizări adânci și sterile, teoretizări aride, demonstraţii teologice meşteşugite, cultism, conţinutul lor fiind o uimitoare bogăţie de învăţături, mesaje de îmbărbătare şi diverse exortații, a căror limpezime şi prospeţime au reconfortat Biserica din toate timpurile și au adus un festin duhovnicesc profund și continuu în sufletele oamenilor.



Așa cum am precizat și mai sus, la români, colindele se remarcă prin profunzimea teologiei şi simplitatea formei. În ele nu este cu nimic micşorată dumnezeirea Fiului, după cum nu este uitată omenitatea Lui: Astăzi S-a născut, Cel făr de-nceput, cum au spus proorocii; Mititel şi-nfăşeţel, în scutec de bumbăcel / Neaua ninge nu-L atinge / Vântul bate, nu-L răzbate. În colinde, natura, recunoscându-L pe Creator, se simte îndatorată să-i aducă recunoștință. Zidirea toată parcă se îmblânzește, se umanizează și se apropie cu duioșie de Prunc: Vântul bate, nu-L răzbate / Neaua ninge, nu-L atinge. Vântul bate, nu-L răzbate, adică nu-L pătrunde, înfrigurându-L, ci rămâne în afara Lui, ocrotindu-L; neaua ninge, nu-L atinge, cu alte cuvinte, chiar dacă ninge de jur-împrejur, pe Pruncul sfânt nu-L atinge și locul unde este Hristos rămâne apărat, ocrotit. Bogăția de diminutive utilizate în colinde (Mititel şi-nfăşeţel, în scutec de bumbăcel etc.) dezvăluie încă o dată sufletul cald și sensibilitatea deosebită a poporului nostru.



Din conținutul colindelor, mai aflăm că, într-un fel este adevărat că Mântuitorul S-a născut acum 2011 ani; istoricește vorbind, este un adevăr, căci atunci a intrat Iisus Hristos în istorie, dar El Se naște continuu, Se naște pururea, așa cum glăsuiește un minunat colind:

„Mare-i seara de-astă seară,

Dar nu-i seara de-astă seară

Ci e seara lui Crăciun, lui Crăciun celui bătrân,

Când S-a născut Fiul Sfânt, Fiul Sfânt pe-acest pământ”.

Astfel, într-un fel noi trăim o condensare a timpului și devenim contemporani cu evenimentul Nașterii Domnului Hristos în Betleem, iar Acesta devine contemporan cu noi. Crăciunul nu este doar o rememorare, o celebrare a ceea ce s-a petrecut atunci în ieslea de la Betleem, ci și o retrăire a evenimentelor, încercându-ne acea emoție vie, acel fior sfânt pe care l-au simțit cei prezenți atunci în jurul Pruncului mântuitor.

Înminunata Bucovină există tradiţia cum că oamenii sunt răi şi ca să-i îmbuneze, Dumnezeu le-a trimis colindele şi când acestea n-ar mai fi, pătrund duhurile cele rele mai mult între oameni. Dar cât timp se vor cânta colindele, prezenţa răului va fi micşorată sau chiar anihilată. Prin urmare, e necesar ca noi să prețuim, să păstrăm, să promovăm și să cântăm colindele, din neam în neam, din generaţie în generaţie, ca pe un odor sfânt, ca pe o dumnezeiască liturghie a iubirii lui Dumnezeu, așa cum ne îndeamnă și unul dintre ele:



Azi cu strămoşii cânt în cor

Colindul sfânt şi bun,

Tot moş era şi-n vremea lor,

Bătrânul Moş Crăciun.

E sărbătoare şi e joc

În casa ta acum,

Dar sunt bordeie fără foc

şi mâine-i Moş Ajun.

şi-acum te las, fii sănătos

şi vesel de Crăciun,

Dar nu uita când eşti voios,

Române să fii bun.