Mi-ai promis o dragoste eterna,
Cand inima din piept ti-am dat.
Mi-ai promis o dragoste deplina,
Dar tare repede-ai uitat.
Era semnul iubirii noastre,
Promisiunea de-a trai
In ceruri, printre mii de astre,
Si pe pamant, de-or fi tristeti sau bucurii.
Tu ai promis cuvintele uitate
In stropii ploii care curge,
Se-aduna-n ape-nvolburate,
Spulbera tot pe unde-ajunge.
Promisiuni si zambete strengare,
Imbat-o inima pierduta.
Nu stie de-are vreo valoare,
Sau este-o inima vanduta.
de STEFANIA ROTARIU
