Trăim virtual

Am privit spre oameni
şi am văzut durere,
tristeţe în ochi, singurătate
şi neiubire.
Trecem nepăsători
pe lângă vieţi încătuşate de neputinţe
fără să avem tăria
de a le vorbi.
Ne izolăm într-o altă lume,
scriem pe bloguri despre tot şi toate
dăm sfaturi de credinţă
şi de trăire…
Avem n prieteni pe facebook,
am devenit dependenţi de liku-rile lor
ca de mângâierile celor apropiaţi.
Comunicăm şi-i iubim
fără să-i fi văzut vreodată,
le împărtăşim sentimentele,
ne îmbrăţişăm virtual
dar ne este din ce în ce mai greu
să dăm o îmbrăţişare adevărată,
celor de lângă noi.
Uneori, cu un singur clik
cineva te poate șterge
ca şi cum n-ai fi existat vreodată.
Zi de zi, în lumea reală,
cineva pleacă de lângă noi
mai sărac cu un zâmbet
o vorbă bună,
în iubire.

Angelina Nădejde -- versuri din volumul "Suflet la ofertă"

Pictura:George Cochran Lambdin (1830-1896)

Tabloul toamnei

Angelina Nadejde

· 

 

Sângerând prin porii frunzei,
Toamna caută să-şi lase
Din nervuri pe-ntinsul pânzei,
Seva-n tuşe furtunoase.

Îşi trasează-ntâi hotarul,
Ia din zi şi pune-n noapte
Şi închide sanctuarul
Florilor... de ea uscate.

În lumina aspră toarnă
Ruginiu din poala morţii,
Ia frunzişul ce-l destramă
Şi-l aruncă-n voia sorţii.

Iar apoi îl vernisează
Vărsând ploile-n rafale,
Mai strecoară câte-o rază
Zici că-i fur printre vestale.

Ia te uită ce pictură…
Pare-un templu-n care ard
Fără rost, fără măsură,
Lumânări în foc de nard.

Şi cu fast şi-nfumurare
Îşi deschide vernisajul,
Însă iarna, din frustrare,
Mâzgăleşte peisajul.

Angelina Nădejde -- versuri din volumul "Sunt un alt anotimp"

Pictura:Stolyarov Vadim