Motto:
"Dacă nu te laşi
copleşit de tristeţe, însăşi tristeţea se va întrista şi va pleca."
Dacă refuzi să fii întristat,
O clipă de fericire ai aflat.
Însăşi tristeţea se va întrista
Şi în preajma ta nu va mai sta.
Umerii ţi-i îndreaptă,
Porneşte mai departe, spre o nouă poartă!
Tristeţea nu îşi are locul
Acolo unde începe norocul.
Dar nu uita
Că mulţi din calea ta
Sunt plini de atâtea tristeţi,
Cât pentru o mie de vieţi.
Spune-le în gând o rugăciune,
Oferăle compasiune,
Şi vei vedea,
Aievea,
Cum ochii lor se vor lumina
Iar tristeţea lor, o vei alunga.
Fruntea li se va îndrepta,
Mai atenţi vor asculta vorba ta.
Alungă-le tristeţea, sufletul lor luminează,
Adu-le aminte de visul care contează.
Priveşte şi aminteşte
Că viaţa trăieşte.
Alungă tristeţea printr-o îmbrăţişare
Şi fă o nouă urare.
Şterge lacrimile ce au trecut
Şi acum au un limbaj mut.
Oferă-le un zâmbet cald, o vorbă înţeleaptă,
O inimă curată şi adevărată.
Zâmbetul să înflorească
Cu toată puterea lui omenească.
Luminează cu prezenţa ta
Lumea aceasta!
Φ
Mörlenbach, Deutschland,
2015 octombrie 06, ora 1430-1450