marți, 24 martie 2020

NU VĂ FIE FRICĂ


,,Frica e blestemul omului.,,DOSTOIEVSKI........,,Frica ucide mintea.
Frica este moartea măruntă, purtătoarea desfiinţării totale.,,FRANK HERBERTt...,,
Frica este o boală care roade logica şi face omul inuman.,,
MARIAN ANDERSON....,,Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de-a privi în faţă ş-a recunoaşte adevărul. El e crud, acest adevăr, dar numai el foloseşte.,,
EMINESCU.......,,
Crestinul este cel caruia Dumnezeu nu i-a dat duhul temerii (2 Tim. 1, 7) si poate duce razboiul nevazut (Nicodim Aghioritul); e bun ostas al lui Hristos Iisus (II Tim. 2, 3) incins cu adevarul, imbracat cu platosa dreptatii, coiful mantuirii, sabia Duhului.,,STEINHARDT

Tatal nostru Carele esti in ceruri
Sfinteasca-se Numele Tau,
Vie Imparatia Ta,
Faca-se voia Ta,
Precum in Cer asa si pe Pamant,
Painea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi
Si ne iarta noua greselile noastre,
Precum si noi iertam gresitilor nostri,
Si nu ne duce pe noi in ispita,
Ci ne izbaveste de cel viclean.
In Numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh,

Amin!

**



ROBOTUL TELEFONIC AL BUNICII :



- Bună ziua, în acest moment nu sunt disponibilă. Vă rog să lăsaţi un mesaj după sunetul caracteristic: Beeeeeppp! .
- Dacă eşti unul dintre copiii mei, apasă 1, 2 , 3 ,... (în funcţie de care copil eşti) şi foloseşte următoarele opţiuni:
- Dacă vrei să-ţi ţin copiii, apasă 2.
- Dacă vrei să-ţi spăl hainele şi să ţi le calc, apasă 3.
- Dacă vrei să doarmă copiii aici, apasă 4.
- Dacă vrei să-ţi iau copiii de la şcoală, apasă 5.
- Dacă vrei să-ţi trimit mâncare acasă, apasă 6.
- Dacă vrei să vii să mănânci aici, apasă 7.
- Dacă vrei bani, apasă 8.
- Dacă vrei să vin ca să-ţi fac curat in ​casă, apasă 9.
- Dacă vrei să mă chemi la cină, să mă duci la teatru, sau
la restaurant, să ma inviţi la o ieşire la plimbare în week-
end, să mă inviţi în vacanţă la mare sau la munte, atunci...
începe să vorbeşti !

Daniil Sihastrul - Andrei Ciurunga

Ajuns în vale, pe un râu în spume,
Aşa cum scris-a pana de poet,
Bătrânul Ştefan glăsui încet
Către sihastrul ce-a fugit de lume:

Când am simţit pe-al ţării trup nepace
m-am răsucit la Putna în mormânt
şi-am răsturnat cinci veacuri de pămînt
de pe pieptarul meu, să vin încoace.

Au mă sminteşte ochiul ce se bate
sau nu-mi ajută mintea să dezleg?
Hotarul drept vi l-am lăsat întreg
şi aflu-acum Moldova jumătate.

Vânduta-ţi oare hoardelor de-afară,
în târgul vremii, una din moşii?
Eu nu cunosc pe lume avuţii
să-mi poată preţui un colţ de ţară.

Sau nu cumva pe platoşe oţelul
a ruginit prin sutele de ani,
de-au spart zăgazul vechii mei duşmani
şi-au slobozit din suliţe măcelul?

De ce nu bate ceasul de vecernii
în pieptul Putnei – clopot necuprins?
Au taci şi tu, bătrâne? Sau ţi-au stins
făclia vieţii, viscolele iernii?

Târziu abia, în noaptea de cărbune,
cu ochii grei de-atâta nepătruns,
s-a îndurat sihastrul cu răspuns:
Măria Ta, eram în rugăciune.

Ci nu păstra în inimă sminteală,
că nu plăieşii şi-au ieşit din minţi
precupeţind Moldova pe arginţi,
cum le-ai adus la cuget bănuială.

Ei zac în lanţuri, lângă hăul mării,
şi trag în juguri puse de călăi.
Bicele însă nu le ţin ai tăi
şi mâna ce izbeşte nu-i a ţării.

Potop cumplit de neamuri fără cruce
se năpustesc acum spre crucea ta,
dar în zadar se-ncrâncenă sub ea
căci prea e sus – şi nu pot s-o apuce.

Măria Ta. Înseninează-ţi faţa,
puşcaşii n-au uitat să dea la semn,
ci doar aşteaptă chiot de îndemn
să rupă lanţul şi să ia sâneaţa.

Atunci vor arde ţestele duşmani
cu vâlvătăi de sânge şi de fum
şi nu va fi zăgaz pe nici un drum
să ne oprească iureşul, Ştefane.

Şi-ţi vom zidi biserică frumoasă
sub nesfârşitul cerului safir
să intre neamul tot sub patrafir
ca să-l primeşti, cuminecat, acasă.

Mai ingaduiti-mi faţa findcă mult va sângera'''Mai îngăduiţi'mi mâna şi în ţărână talpa mea...........

Citate



,,In fond, cultura este sau ar trebui sa fie o anumita forma de a iubi lumea si de a spera.,,
Citat de Octavian Paler

,,Cultura merită riscuri, riscuri enorme. Fără cultură suntem cu toţii doar bestii totalitariste.,,
citat din Norman Mailer

,,Cultura e aflarea mai mult sau mai puţin conştientă a esenţei lucrurilor.,,
definiţie de Vasile Băncilă

,,Un popor fără cultură devine un popor vasal.,,
aforism de Eduard Zalle

,,Niciodată cultura n-a distrus civilizaţia, dar civilizaţia poate fi moartea culturii şi, de obicei, cultura moare din cauza civilizaţiei.,,
Vasile Băncilă

,,Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură.,,
citat din Mihai Eminescu

,,Cultura este obişnuinţa de a fi mulţumit numai cu cele mai bune lucruri şi de a şti de ce.,,
definiţie de Henry VanDyke

,,Nivelul culturii generale a naţiei nu-l poate ridica nimeni cu umărul, timpul şi munca umplu neajunsurile.,,
citat din Mihai Eminescu

,,În cultura unui popor, Biblia este o permanentă invitaţie la nobleţe.,,
citat din Bartolomeo Anania

,,Morala defineste cultura.,,
Vasile Băncilă

,,Unde nu-i şcoală, nu-i cultură.,,
Emanuel Grădinaru

,,Şcoala este rădăcină,
Vieţii necesar avânt,
Duce rodul spre lumină
Sau îl lasă... în pământ.,,
definiţie epigramatică de Constantin Mîndruţă

,,Şcoala cea bună e aceea în care şi şcolarul învaţă pe profesor.,,
citat din Nicolae Iorg

,,Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat.,,
citat din Mihai Eminescu

,,Creştinismul este o şcoală a fericirii.,,
definiţie de Nicolae Steinhardt

,,Cel ce deschide o şcoală închide o temniţă.,,
citat din Victor Hugo

,,Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă.,,
citat din Seneca

,,Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.,,
aforism de Nicolae Iorga
*********************************************

*********************************************
,,Credinţa e incidenţa divină care poate revela adevărul.,,
definiţie de Petre Ţuţea

,,Ce înseamnă credinţa? Încrederea în Domnul deşi lumea e rea, în ciuda nedreptăţii, în pofida josniciei, cu toate că de pretutindeni nu vin decât semnale negative.,,
definiţie de Nicolae Steinhardt

,,Credinţa este libera consimţire a sufletului.,,
definiţie de Sfântul Antonie cel Mare

,,Credinţa este paşaportul mântuirii.,,
definiţie aforistică de Costel Zăgan

,,Fără Dumnezeu omul rămane un biet animal rațional și vorbitor , care vine de nicăieri și merge spre nicăieri.,,
Petre Tutea

,,Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele.,,
Biblia

,,Credinta este stiinta adevarata! ,,
Dumitru Staniloae

,,Credinta intareste ceea ce ratiunea clatina.,,
Ioan Gura de Aur

,,Un crestin este cel mai stilat dintre oameni.,,
Edward Young

„Privire adorată
Asupră-ne coboară
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!”
Mihai Eminescu

**************************************
Poezia unui popor este simbolul durerii și frumuseții vieții sale.”

- George Călinescu
,,Popoarele agrare sunt cele mai trainice în istorie.,,
Citat de Ioan Alexandru

,,Poporul roman e una din minunile lui Dumnezeu in marsul lui pe pamant.,,
Citat de Petre Tutea

,,Stăpân peste cetate este, în primul rând, poporul, dar el încredinţează demnitatea şi puterea acelora care se vădesc a fi cei mai vrednici.,,
Platon

AL. VLAHUŢĂ despre popor
,,Podoaba cea mai aleasă şi mai mândră între podoabele Ţării este poporul românesc… În marea lui putere de muncă, de luptă şi de răbdare, în mintea lui trează şi în inima lui caldă am găsit sprijinul speranţelor noastre.,,

OCTAVIAN PALER
,,O tara nu este un simplu teritoriu; un anumit teritoriu este doar fundatia sa. tara este ideea care se ridica pe acea fundatie; este sentimentul de dragoste, simtul camaraderiei care ii uneste pe fii acelui teritoriu.

O tara nu este altceva decat o fiinta perpetua si credincioasa propriei ei eternitati.

Puterile mele sunt mici, totusi am iubit tara cu adevarat in ciuda lipsurilor ei.

Istoria tarii se cantareste pe cantarul timpului.,,

O tara cu cat este mai civilizata, cu atat are mai multe elite : artisti, ingineri, doctori, etc…

Cu grijă pentru viitorul ţării şi al poporului nostru, mă gândeam ce am putea solicita noi celor ce conduc destinele acestui popor şi acestei ţări.......În sensul păstrării frumuseţii şi profunzimii acestei pagini să evităm exprimarea excesivă pentru că noi suntem creştini.....Creştinii nu vin decăt cu lucruri bune şi frumoase.....Aştept aici comentarii cu ceea ce ar fi bine să cerem guvernelor şi parlamentelor.........Să ne facem o datorie minim morală faţă de ţara noastră pentru a avea conştiinţa împăcată şi în micimea noastră să veghem la ceea ce este bun pentru ţară.......să fim o candelă, un strop de mir,........Suntem aici şi doresc ca noi cel puţin să facem în aşa fel ca să nu nu fim vinovaţi faţă de ţara noastră........SĂ FIM NOBILI....

INVITAŢIE LA NOBLEŢE


Voi n-ati fost cu noi în celule / de RADU GYR

''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''- ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''- ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''- '''''''''''
Singur in celula
Voi n-ati fost cu noi în celule
să stiti ce e viata de bezne,
sub ghiare de fiara, cu guri nesatule,
voi nu stiti ce-i omul când prinde să urle,
strivit de catuse la glezne.

Voi n-ati plans în palme, fierbinte,
strapunsi de cutitul tradarii.
Sub cer fără stele, în drum spre morminte,
voi n-ai dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele tarii.

In cantec cu noi laolalta
trecand printre umbre peretii,
voi n-ati cunoscut frumusetea inalta
cum dorul irumpe, cum inima salta
gonind dupa harpele vietii.

Ce-i munca de brate plapande,
ce-i jugul, ce-i ranjet de monstru,
cum scartie osul când frigul patrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde
să spuneti aproapelui vostru.

Voi nu stiti în crunta-nchisoare
cum minte speranta si visul,
când usile grele se-nchid în zavoare,
si-n teama de groaznica lui inclestare
pe sine se vinde invinsul.

Ati stat la ospete-ncarcate
gonind dupa fast si orgoliu,
nici mila de noi si nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsa si nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.

Asa sunteti toti cei ce credeti
ca pumnul e singura faima.
Fatarnici la cuget, pe-alături ne treceti,
când noi cu obrajii ca pamantul de vineti,
gustam din osanda si spaima.

Când portile sparge-se-or toate
si mortii vor prinde să urle,
când lanturi si ziduri cadea-vor sfarmate,
voi nu stit ce-nseamna-nvierea din moarte,
căci n-ati fost cu noi în celule.

marți, 17 martie 2020

Ne vom revedea…




Când erai mic eu te-am cărat în spate
Și te-am crescut copile ca pe-o floare,
Dar bătrânețea m-a ajuns și-mi ești departe,
Nu pot să-ți spun copile cât mă doare.

Că n-am știut atunci când erai mic
Că într-o zi tu ai să pleci și să mă lași,
Eu sunt bătrână nu-mi mai trebuie nimic
Dar aș fi vrut ca să rămâi același copilaș.

Un pui de om cu ochii mari și limpezi
Ce mă-ndemna mereu să-i spun povești,
Așa e viața ,mai câștigi, mai pierzi
Să nu regreți nimic din ceia ce trăiești.

Și dacă uneori plâng singură de dor,
Nu-mi vede nimeni lacrima ce-mi curge,
Iar dacă mâine fără tine am să mor
Te rog acum copile… nu mă plânge.

Chiar de n-ai fost aici să mă ridici
Când am căzut lângă fântână-n curte,
Tu să nu uiți c-atunci când ați fost mici
V-am ridicat și împăcat cu un sărut pe frunte.

Și să-ți mai amintești copile ziua despărțirii
Când te-am condus la drum, cu ochii goi,
Și ți-am șoptit plângând de pe peronul gării :
Că poate ne vom revedea…in lumea de apoi.

autor...DORIN DUMITRIU.
sursa foto Mango Music

STRĂINUL MAMEI, VINO-ACASĂ !


Te-ai dus, copilul meu, te-ai dus... la curți străine, spre apus...
Erai și tânăr și frumos, iar brațul îți era vânjos,
Ai spus că stai numai un an, să stângi și tu un gologan,
Și de-o fi bine, doi sau trei să-ți faci o casă... nu bordei.

Noi te-am lăsat, n-am zis nimic... ce să fi zis, nu erai mic,
Aveai o viață înainte, aveai putere, aveai minte,
Îți era gândul la avere, credeai că știi ce e durere
Și că mai rău decât aici... pe nicăieri n-ai cum s-o duci.

La noi erau de toate-n curte... dar nu erau parale multe...
Aveai și după ce bea apă, aveai și coas-aveai și sapă,
Pământ cât să îți prisosească și vite cât să-l dovedească,
Și dacă te-ai fi mulțumit, puținul... nu ți-ar fi lipsit.

Credeai că-n lumea asta largă... stau câinii cu colaci-n coadă...
Și că te-așteaptă drept pe tine ca să-i culegi, că n-are cine,
Credeai că-n lumea asta mare nu-i muncă mai istovitoare
Decât aceea de ogor, dar... nu știai ce-nseamnă dor.

Trecut-au ani și ani de chin... tu, tot departe, tot străin...
Mă uit la casa ta... palat... dar locul nu ți-ai mai aflat,
Ți-ai pus de toate cele-n ea, dar n-are cine-o descuia,
Iar împrejur cresc bălării, că noi nu mai putem... doar știi.

La ce folos așa o casă... că nu-ți stă nimenea la masă...
Ai fi văzut tu lumea toată, dar n-are cine-ți spune tată,
Ca mâine clopotu-o să sune și nici tu n-o să ai cui spune,
Că viața noastră-i fân de coasă... străinul mamii, vino-acasă!

De-acuma tâmplele-ți sunt ninse... privirile de doruri stinse...
C-ai pus, cu mintea de fecior, carul în fața boilor,
Și-ai tras cu sufletul în jug, dar banii-n veci nu mai ajung,
Timpul își cerne clipa, mut și ce-ai pierdut... e bun pierdut.

Era altfel pe vremea noastră... făceam copchiii ș-apoi casă,
Munceam alături de părinți, până îi petreceam la sfinți
Ne-nconjuram cu cât aveam și la nevoie ne-ajutam,
Că eram mulți, copilul meu... tu-l ai numai pe Dumnezeu.

Poate că-i greu pe glia noastră... dar pâinea la străini e aspră...
Nici munca nu e mai puțină, că nu mai știi ce e hodină,
Nu știe nimeni ce te doare, când dorul stă să te doboare,
Poate ai buzunare pline, dar... sufletul e gol în tine.

Ai vrut o casă, iaca, ai... de-acuma vino-n ea să stai...
Îngenunchează la icoane și spune Mulțumescu-Ți Doamne,
Că-s încă treaz și sănătos, că M-ai întors de unde-am fost,
De-acuma fă-mă să-mi tihnească... ce-am adunat să-mi folosească!

Liliana Burac

sâmbătă, 14 martie 2020

O ZI, ZAMBITOARE!..



           De la mine BINECUVANTARE, din partea ta pune IUBIRE si de la Dumnezeu primesti SOARE, CALDURA si LUMINA Duhului Sfant, sa ai BUCURIE 

Sfanta in sufletul tau. Amin! Asadar, BUCURA-TE, ZAMBESTE, fiindca Dumnezeu te-a sculat si azi de dimineata din somn si ti-a mai dat inca o zi de viata. Traieste din plin aceasta zi, fiindca maine, ea nu va mai fi. Traieste in lume, dar sa nu fii din lume, adica, prin rugaciune, sa fii cu gandul mereu la Dumnezeu. Timpul este ireversibil. Timpul este "moneda" vietii tale.

 De aceea zice Sfantul Apostol Pavel: "RASCUMPARATI TIMPUL!" (Tesaloniceni 5:17). Si, te rog frumos: "Nimanui sa nu faci rau, Ca te vede Dumnezeu, Tu, cand vezi un vierme mic, Nu-l strivi, nu-i fa nimic. Rau nu-ti face nici-un pic, Sa nu-i faci nici tu nimic, Cat il vezi de mititel, Dumnezeu stie de el, Firul ierbii il hraneste, Iara roua-l racoreste, OAMENII CAND ITI FAC RAU, IARTA-I DIN SUFLETUL TAU, SA-L BUCURI PE DUMNEZEU!" 

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul spune: "Sunt trei virtuti care aduc totdeauna, lumina minții: 

1. Sa nu vezi raul la niciun om;

 2. Sa faci bine celor ce-ti fac rau; 

3. Sa rabzi fara tulburare cele ti se intampla". Asadar, bucuria mea, ORICAT DE RAI AR FI OAMENII, IARTA-I si ZAMBESTE! 

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze. Har si pace sufletului tau! 

                                                                                                                              Amin si Aliluia!
                                                                                                                               Preot Ioan 🛎.

vineri, 13 martie 2020

VRETI SPITALE?


Iesit-au lupii-n strada,
Sa strige-n gura mare:
Ca vor multe spitale,
Ca nu vor Catedrale!

Va place suferinta?
Va plac cei ce bolesc?
Va place-a zace-n paturi,
Poporul Romanesc?

Va-nghesuiti la rafturi,
Si umpleti carucioare,
Cu fel si fel de E-uri,
Toate, otravitoare.

Nu pretuiti credinta,
Scuipati pe tot ce-i Sfant,
Dar va lasati parintii,
Prin vreun azil plangand.

Nu stiti a face-o cruce,
A spune-o rugaciune,
Si-i judecati pe preoti,
Ca nu fac fapte bune.

Cand s-au inchis spitale (70),
Tacere, ca-n mormant!
N-a deranjat pe nimeni,
Ca poate, nu ajung!

Dar, stiti macar ce cereti?
Caci Dumnezeu e Mare,
Si implineste cereri,
Deci, sigur vreti spitale?

duminică, 8 martie 2020

SUNT ROMÂNCĂ




..)
-Tu, de unde esti?
-Sunt romanca.
-Mda! Nomazi, hoti, criminali, femei usoare...
-Ma scuzi...tu esti cumva nomad, hot, criminal... mergi la femei...?
-Cine, eu...eu? Nu! De ce ma-ntrebi?

Daca ti-ar fi placut sportul, m-ai fi identificat in Nadia Comaneci, Gica Hagi, Simona Halep...

Daca ai fi cochetat cu arta muzicii, m-ai fi recunoscut intr-un Ciprian Porumbescu sau un Gheorghe Zamfir...

Daca ai fi stiut ce-nseamna filozof, m-ai fi-ntrebat de Eliade sau Cioran...

Daca ai fi fost pasionat de sculptura, vorbeam de Brancusi si nu doar.

Daca stiinta te-ar fi facut curios, ai fi auzit de Paulescu si Aslan, de Babes sau Poenaru.

Daca ai stii ca romanul Vlaicu ti-a dat branci sa zbori, sau Coanda, tot roman, ti-a pus reactia pe avion, ai fi surprins, asa-i?

Daca ai fi fost turist in Romania, am fi vorbit de Marea Neagra, Muntii Carpati, Delta Dunarii, Manastiri si Biserici. Despre Castelul Dracula, lacuri si cascade, Monumente Istorice si Arhitecturi.
Despre Casa Poporului. Palatul Culturii sau Peles. Istorie, traditii, porturi si obiceiuri. Am fi impartasit toate frumusetile si minunatiile ei.

Daca ai fi fost mai interesat de tara mea, ai fi aflat c-am avut Regi si Regine, iar pe scenele lumii au urcat oameni de cultura, teatru si film. Scriitori, poeti, actori si muzicisti. Ai fi fost surprins sa afli cate patrimonii UNESCO detine si cate locuri pitoresti ti-ar fi taiat rasuflarea.

Dar tu, draga straine, tu, nu stii nimic din toate astea. Nu esti nimic din toate astea.
Nu stii nimic de Romania mea. Nu stii nimic de pamantul istoriei mele. Nu stii nimic de oamenii lui.
Esti doar un ignorant. Atat!
Si, probabil, iti place sa vezi doar ceea ce esti!...in suflet!

Asta sa le raspundeti tuturor celor care inca isi mai permit sa va judece doar ca...roman. Obligati-i inteligent la mutenie.

Nu mi s-a intamplat. E doar un sfat! Preventiv.
...ca vin vremuri grele!
Text preluat!

ADA DOAMNE, PRIMAVARA



   Bucuria mea, Sfantul Parinte, Arsenie Papacioc, zice asa: 


“Femeile sunt ca florile: Toate sunt frumoase, dar fiecare in felul ei, Barbatul trebuie sa se plece sa o ia adica, sa-i arate eleganta pretuire. Atunci floarea isi arata si mirosul si calitatile ascunse, pentru ca tu ai stiut sa rasfoieste adancurile si ai facut din ea ceea ce nu stia ea ca esti"

Cat de frumoase sunt versurile poetei Emanuela Repede: 

"ADA DOAMNE, PRIMAVARA si ramai si Tu cu noi, 
C-am avut atata iarna si inghet si vant si ploi,
Uita-Te in sinea noastra ce de viscole am avut,
 Da din nou un rost la toate,
Rostul care s-a pierdut,
Iarna sufletelor noastre,
 ne-a asprit, ne-a-nsingurat,
Am iertat pana si vara sub un zambet inghetat,
 Doar Tu Doamne, esti mai mare, decat coltii aspre ierni,
Sub vindecare fa un semn, ca sa ne chemi,
 Fa-ne Doamne sa-nflorim, cu copacii inc-odata,
 Si miros sa raspandim de credinta adevarata,
 ADA DOAMNE primavara, dupa care toti tanjim,
 Da-ne dor de cele Sfinte și putere sa iubim".


   🙏 Cu ocazia zilei de 8 Martie, un mare buchet de flori si LA MULTI ANI, tuturor femeilor! Sa va dea Dumnezeu sanatate si mantuire sufleteasca, voua si tuturor celor dragi ai vostri! Amin si Aliluia!
                                                                                                                               Preot Ioan .

duminică, 1 martie 2020

Legenda Ghiocelului ♥




Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe pământ, le-a colorat frumos. Când a făcut zăpada, i-a zis: „Pentru că tu umbli peste tot, să-ți cauți singură culoarea ce-ți place”.

Zăpada s-a dus mai întâi la iarbă:

-„Dă-mi și mie din culoarea ta verde atât de frumoasă!”.

Iarba a refuzat-o.

A rugat atunci macul să-i dea culoarea roșie, vioreaua să-i dea culoarea albăstruie, floarea-soarelui să-i dea culoarea galbenă. Nici una nu asculta rugămintea zăpezii. Tristă și amărâta, aceasta ajunge în dreptul ghiocelului, căruia ii spune și lui necazul:

-„Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea sa. Toate mă alungă și-și bat joc de mine!”.

Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus:

-„Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine”.

Zăpada primi cu bucurie darul ghiocelului.

De atunci, ea poarta veșmântul alb ca al ghiocelului. Drept recunoștință, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară de cum începe să se arate primăvara.

A fost odată o rază de soare, era chiar fata cea mai mică și răsfățată a astrului luminos. Și tocmai pentru că era cea mai mică și mai răsfățată, tatăl ei o lasa sa zburde pe unde îi dorea inima. Și iată că, într-o bună zi, raza de soare a hotărât să se plimbe într-o grădină. Acolo era Raiul pe pământ, nu altceva: flori care mai de care mai colorate și mai parfumate se unduiau sub adierea blândă a vânticelului cald de primăvară!

– Ce-ar fi să aleg eu o floare frumoasă pe care să mi-o prind în păr? a spus raza de soare. Și, repezită cum era, s-a năpustit asupra grădinii, a cules o floare și s-a înălțat din nou în văzduh.

Toate florile din grădină au privit mirate către cer și au început să murmure:

– Ați văzut-o? Era frumoasă? Avea rochie de aur? Ce floare o fi ales prințesa?

– Cu siguranță a cules un trandafir, a spus un trandafir mare, catifelat și roșu, pe care boabele de rouă străluceau ca diamantele în soare.

– Ba eu cred că a fost una dintre noi, a murmurat o lalea galbenă, iar suratele ei dădeau din capete încântate.

– Nici vorbă de așa ceva! Le-a retezat-o un crin mândru. A fost unul dintre frații mei. Nu vedeți ce frumoși și parfumați suntem?

Până și o violetă mică, dar într-adevăr splendidă, a susținut că raza de soare culesese o violetă, și nu altceva.

Numai într-un colț cineva plângea. Era un ghiocel mic și firav, a cărui codiță fusese ruptă de trena rochiei de aur a prințesei.

Cum raza de soare nu era departe, l-a auzit și i-a părut tare rău. Și a rostogolit pe obrajii ei de aur o lacrimă ca o perlă, care a căzut pe codița cea ruptă a ghiocelului, vindecând-o pe dată.

Dar nu a fost numai atât. Prințesa-Rază de soare a venit lângă ghiocel și i-a spus așa:

– Biată floricică firavă, îmi pare tare rău că te-am făcut să suferi! Ce dorință vrei să-ți îndeplinesc pentru a-mi repara greșeala?

– Nu vreau nimic, a răspuns ghiocelul, lăsându-și frumosul căpșor în jos.

– Nu vrei frumusețea trandafirului, parfumul crinului, strălucirea lalelei? a insistat raza de soare.

– Bine, a încuviințat ghiocelul. Dacă vrei într-adevăr să-mi faci un dar, dă-mi voie să răsar primul dintre toate florile, de sub zăpada rece, iar parfumul meu abia simțit să-i facă pe oameni să se bucure și să știe că a venit primăvara!

Și chiar așa a fost. Raza de soare l-a sărutat pe ghiocel și vraja a fost făcută. Apoi a dispărut în înaltul cerului, de unde venise.

De atunci, ghiocelul este prima floare care ne zâmbește dintre peticele de zăpadă în fiecare primăvară, și toată lumea știe că vremea cea urată este pe sfârșite.

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog