duminică, 26 august 2012

Despre fericire




„Fericirea e ceva ce nu se atinge niciodată...dar pentru căutarea ei merită să alergi toată viaţa!” (Anonim)


Despre fericire, nimic nou sub soare. Doar că în ultima vreme tot mai mulţi sunt cei care ne oferă bucăţi de fericire dacă vom cumpăra „cutare” sau „cutare” produs, ori vom lua un credit de la „cutare” sau „cutare” bancă. Tot mai mulţi îşi dau seama ce putere mare are şi ce mult poate fi speculată fericirea. Alexandre Dumas spunea: „Nu există nici fericire, nici nenorocire pe lume; există doar compararea unei stări cu cealaltă şi atâta tot. Doar cel care a simţit nefericirea cea mai cumplita e în stare să simtă cea mai mare fericire”. În rest, aceleaşi întrebări cu vechime: ce este fericirea, dacă există cu adevărat şi de unde vine.

Unii o definesc, o descriu prin cuvânt, culoare, sunet; alţii îi fac diagrame, stabilesc concentraţii de hormoni şi enzime responsabile cu fericirea, o cercetează, o clasifică, o încadrează în tiparele riguroase ale ştiinţei. Omul ar vrea să o ţină în căuşul palmelor, să o întoarcă pe toate părţile, să o palpeze, să-i cunoască mecanismele spre a o stăpâni şi a-şi realiza vechiul deziderat de „a trăi fericit până la adânci bătrâneţe”. Căci dacă în visele lui a zămislit tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără de moarte de ce nu ar putea schimba unitatea de măsură a fericirii făcând-o fără de sfârşit?

Ea rămâne însă impasibilă în „corola de minuni a lumii”, clipa noastră de divinitate, ca o desprindere de materie. Nu îi pasă că unii spun cum că nu ar fi reală sau că doar un miracol i-ar da naştere. Fericirea este în noi, alături de celelalte bunuri pe care le-am primit ca fiinţe umane. O privim uluiţi ridicându-se din adâncurile noastre şi o simţim toţi la fel, stare de mulţumire deplină la care aş mai adăuga puţină bucurie, o rază de speranţă, dăruire din plin, bunătate fără margini, iubire cât încape şi multă împlinire. O găsim în jurul nostru, aproape, doar să o acceptăm, în funcţie de valorile pe care le avem fiecare. Ne inundă după legile ei, doar să nu fim prea pretenţioşi. Aşteptând toată viaţa marea fericire înseamnă a-ţi număra clipele de fericire pe degete.
Cu fericirea ne întâlnim prima dată în copilărie şi nu o mai uităm. O învăţăm aşa cum învăţăm să facem primii paşi sau să articulăm primele cuvinte, din fiecare zâmbet, din fiecare mângâiere, din fiecare sărut, din fiecare îmbrăţişare şi unduire de voce cu care suntem înconjuraţi. O purtăm nostalgic cu noi ca cea mai reală fericire când toţi cei dragi se străduiesc să ne-o ofere prin grija şi dragostea lor, iar viaţa din jur ne cheamă plină de miracole ce aşteaptă să fie desluşite şi trăite. Ne trăim apoi tinereţea convinşi fiind că fericirea ne aşteaptă undeva, iar la maturitate o supunem unui adevărat interogatoriu, îi oferim neîncrederea noastră şi o lăsăm să treacă pe lângă noi. Suntem fericiţi fără să ne întrebăm ce este fericirea.
Nu putem dezbrăca lumea de haina fericirii. Câteodată eşti fericit, cum s-ar spune, fără un motiv temeinic: că a venit primăvara, că au căzut primii fulgi, că auzi greierii cântând în noapte, că cerul e plin de stele... Cui nu i-au crescut aripi măcar o dată în faţa „neânsemnatelor” splendori ale lumii?
Alteori o obţii prin trudă multă şi dăruire de sine spre a înfăptui ceva. Să-i zicem fericirea ca o răsplată. Nu cea fluturată pe steagurile cu secera şi ciocanul. Cea „curată şi cinstită, a plugarului sau a cărturarului”, care adună bucurie, satisfacţie, împlinire, entuziasm, creaţie, mulţumire. Chiar dacă privim acest lucru ca ceva normal, căci aşa ne-a fost dat, să ne câştigăm pâinea prin sudoarea frunţii, odată cu trecerea neiertătoare a vremii înţelegem că a fi sănătos şi a putea munci este o fericire. Şi învăţăm să o preţuim.
Mulţi se întreabă care o fi secretul fericirii. Răspunsul ni-l dă însuşi scriitorul britanic J. M. Barrie*, autor celebrului „Peter Pan”: „Secretul fericirii nu este să faci ceea ce îţi place, ci să-ţi placă ceea ce trebuie să faci.” (The secret of happiness is not in what one likes to do, but is what one has to do). Poate părea iluzoriu să mai vorbim despre fericirea de a avea o familie fericită când familiile se destramă cu atâta uşurinţă, când se vehiculează tot mai mult ideea că fericirea se termină odată cu căsătoria, când se pune tot mai mult întrebarea „familia, încotro?” Şi totuşi am citit nu de mult într-o rubrică intitulată „Secretele fericirii” destăinuirile unei tinere care povestea cu sinceritate şi fără emfază despre armonia dintre ea şi soţul ei, despre bucuria lor de a avea un copil sănătos, despre fericirea cu care le poartă de grijă şi se ocupă de treburile casei. Asta îmi dă curajul să spun că familia noastră rămâne încă oaza noastră de linişte şi împlinire, sursa fericirii noastre cea de toate zilele: fericirea în doi, fericirea din jurul copiilor, mai târziu a nepoţilor... Aproape că e cea mai de preţ fericire. Cei ce întemeiază o familie o fac în numele acestei fericiri, fericirea ce uneşte vieţile a doi oameni responsabili fiecare de fericirea celuilalt, fericirea ce aduce echilibrul nostru şi al copiilor noştri. Unii fac orice să o păstreze, luptă pentru ea. Toţi ştim câtă iubire, sacrificiu şi înţelepciune presupune păstrarea unei familii fericite. Şi cei care eşuează şi o iau de la capăt o fac cu aceeaşi speranţă de a fi fericiţi într-o familie fericită, singurul loc unde fericirea are un chip şi un nume: al celor ce te aşteaptă acasă. Căci bine spunea Horaţiu „Alergăm după fericire până departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape”.
Fericirea de a fi înconjurat de prieteni nu are nevoie de demonstraţie. Omul este nefericit în singurătate. Să ai un prieten bun înseamnă ca cineva să-ţi deschidă cu drag uşa, să te bucuri de revedere, să găseşti întotdeauna o mână întinsă, un umăr de sprijin, înseamnă încredere şi sinceritate, respect şi preţuire. Prietenia înseamnă căldură umană, comunicare, sprijin, disponibilitate reciprocă. Prietenia este cea care ne ajută să vedem câtă nevoie avem unii de ceilalţi. Ea nu minte, nu pizmuieşte, nu uită, nu caută folosul, nu se mânie, este îndelung răbdătoare, iartă, ajută, ascultă, se bucură. O relaţie interumană specială, preţioasă, la care te uiţi ca la o floare rară. Fericiţi cei ce au şansa să o culeagă şi să o păstreze cu toată bogăţia sufletească pe care o poate aduce ea.

..........
Cheia fericirii eterne
..................
Există o categorie de oameni aşa-zişi „oameni cărora le pasă”. Probabil că unul dintre ei a spus: „dacă ai şti câtă nefericire este în lume nu ai mai putea fi niciodată fericit”. Nu mă gândesc la cei ce pornesc campanii de eradicare a nefericirii pentru a obţine un procent în plus de popularitate, ci la acei oameni de excepţie care fac tot ce pot prin gesturi simple, neteatrale, să împrăştie seminţe de fericire. Se implică, dăruiesc cu bunăvoinţă şi bucurie din priceperea lor, din cunoştinţele lor, din timpul lor, din harul cu care au fost înzestraţi fără să aştepte ceva în schimb. Sunt fericiţi dacă au putut aduce cuiva o felie de fericire. Fericirea eşti tu, e el, sunt oamenii de lângă noi. Când întâlneşti un astfel de fenomen poţi liniştit să spui că trăieşti un miracol în care fericirea e tridimensională: fericirea de a dărui fericire, fericirea celor ce beneficiază de ea şi fericirea ta că aceşti oameni există. Ei întind sfera fericirii dincolo de fericirea pământeană, cea individuală, cu trimiteri la cărţile sfinte ce ne lasă în grijă fericirea semenilor noştri.
Acestea sunt câteva din motivele universale de fericire. Lista poate continua la nesfârşit, căci fiecare ne îndreptăm paşii spre clipele noastre de fericire ca şi când am fi primii ei descoperitori. Le recunoaştem după simptome: te înalţi, devii mai bun, mai generos, mai sensibil la problemele celorlalţi, îţi pare că duci ceva greu şi vrei să împărtăşeşti cu cineva această greutate, împarţi din fericirea ta în stânga şi-n dreapta până la explozia lacrimilor de fericire.
Doamne, dacă fericirea e atât de benefică, ne rugăm Ţie, în neştiinţa noastră, ca în iubirea Ta de oameni să schimbi pentru noi echilibrul lumii în care ai pus fericirea alături de nefericire, după cum şi iubirea alături de ură, frumuseţea alături de urâţenie, bucuria alături de tristeţe, bunătatea alături de răutate... Sau poate, în înţelepciunea Ta ne-ai dat nouă să le vedem la faţă, să le comparăm şi să alegem în cunoştinţă de cauză?

de Cornelia TURLEA-CHIFU

sâmbătă, 18 august 2012

Simbolurile Florilor

Anemona - anticipare, asteptare, iubire netarmurita
Amaryllis - splendoare
Aloe - durere, tristete
Ambrozie - intoarcerea iubirii pierdute
Angelica - inspiratie
Anason - reintinerire
Azalee - *ai grija de tine, eu tin la tine* pasiune fragila, simbolul chinez al feminitatii
Busuioc - urari de bine, dragoste
Begonia - aparare
Brad - timp, asteptare
Bujor - rusine, timiditate, sfiala
Camelia (cameea) - noroc (daruita unui barbat), iubire
Cactus - rezistenta, caldura
Calendula - bucurie
Crizantema - bucurie, *esti o prietena minunata*
Crizantema rosie - iubire
Crizantema alba - adevar
Crizantema galbena - dragoste marunta
Coriandru - dorinta
Ciubotica cucului (aglice) - meditatie, gratie, *nu pot trai fara tine*
Cyclamen - demisie, ramas bun
Caprifoi - afectiune, generozitate
Crin - virtute, frumusete, eleganta, ii tine pe nepoftiti departe
Crin portocaliu - ura
Crin salbatic - mandrie
Crin alb - vir.....te, puritate, *e o binecuvantare sa fiu cu tine*
Crin galben - fals, neincredere
Eucalipt - protectie
Floarea Soarelui - loialitate, dorinte
Flori uscate - iubire respinsa
Floare de ghinda - simbolul nordic al vietii si nemuririi
Feriga - sinceritate
Frezie - inocenta
Fucsia - bun gust
Capsuna - bunatate netarmurita
Cimbru - putere si curaj
Garoafa - fidelitate fara sfarsit, dragoste durabila (din partea unei femei)
Garoafa roz - *nu te voi uita niciodata*
Garoafa rosie - capricios, schimbator
Garoafa cu pete - refuz, *imi pare rau ca nu pot fi cu tine*
Garoafa galbena - dispret, desconsiderare
Gardenia - bucurie, dragoste secreta
Gladiola - generozitate
Gura leului - deceptie, *pentru o doamna gratioasa*
Hibiscus - frumusete delicata
Iris - credinta, intelepciune, soarta
Iedera - prietenie si fidelitate
In - simbol domestic, soarta
Ilic - precautie, grija
Iasomie - gratie si eleganta
Ienupar - protectie
Lalea - faima, renume, *un a....t perfect*
Lalea rosie - *crede-ma*, declaratie de dragoste
Lalea galbena - dragoste fara speranta
Frunza de laur - putere
Limba mielului - curaj
Limba marii - indiferenta
Lavanda - devotiune
Lamaie - savoare, picanterie
Liliac mov - prima iubire
Musetel - rabdare, aduce sanatate
Flori de mar - noroc, sansa
Margareta - soarta, simplitate
Muscata - alegere, preferinta, prioritate
Mimoza - sensibilitate
Mirt - amintire
Magnolia - dulceata, frumusete, dragoste de natura
Menta - sentimente fierbinti, protejare de boala
Mac - consolare, somn
Nasturas - speranta
Narcisa - respect
Nu-ma-uita - dragoste adevarata
Narcisa - stabilitate, egoism, *ramai la fel de dulce*
Nufar - puritate
Orhidee - apreciere a frumusetii
Oleandru - prevenire
Ochiul Boului - dragoste, delicatete
Pintenul cocosului - bucurie, plenitudine
Pasarea paradisului - marire
Papadie - dorinte devenite realitate
Panselute - dragoste, *ma gandesc la tine*
Petunia - resentiment; furie, *prezenta ta ma intristeaza*
Rozmarin - amintiri
Salcam - dragoste secreta
Sorbestrea - inima vesela (usoara)
Sofran - bucurie
Sovarv (majoran) - bucurie
Smochin - satira
Salvie - virtute domestica
Trifoi - noroc
Trandafir - dragoste
Trandafir alb - dragoste eterna, inocenta, secret si liniste
Trandafir roz - *crede-ma*
Trandafir gablen - prietenie, gelozie, *incearca sa-ti pese*
Trandafir rosu si alb - unitate
Trandafir fara tepi - dragoste la prima vedere
Trandafir boboc - tinerete, dragoste inocenta
Trandafir (buchet) - multumiri
Vasc - *saruta-ma*, planta sfanta a Indiei
Violeta - incredere, modestie
Violeta albastra - grija, *voi fi*
Zambila salbatica (clopotel) - modestie, constanta
Zambila albastra - constanta
Zambila purpurie - *imi pare rau*, *iarta-ma*
Zambila rosie sau roz - joaca
Zambila alba - dragalasenie, *ma voi ruga pentru tine*
Zambila galbena - gelozie
Zinnia – prietenie *intotdeauna sincer*
Violeta alba - *sa incercam sa fim fericiti*

duminică, 5 august 2012

30 de lucruri pe care poate ca nu le stiati


Poate nu stiati

1) La depunerea unui juramant, romanii obisnuiau sa jure pe testicule.

2) Moartea lui Slobodan Milosevic nu a fost de ajuns pentru oponentii sai. I s-a introdus un tarus in inima, pentru a-i distruge aspiratiile de a deveni vampir.

3) Mama lui Adolf Hitler a luat serios in consideratie optiunea avortului, dar doctorul ei a convins-o sa n-o faca.

4) Majoritatea oamenilor au un vocabular limitat la 10.000 de cuvinte, dar expertii cred ca vocabularul lui Shakespeare cuprindea in jur de 25.000.

5) Otto, rege al Bavariei, incepea fiecare dimineata cu uciderea unui taran. Pentru a-l potoli, supusii i-au dat in secret un pistol cu gloante oarbe, unul dintre ei se imbraca in taran si se prabusea intentionat la pamant la auzul pistolului.

6) Regele Carol al II-lea al Angliei adesea stergea praful de pe mumiile faraonilor, pentru a le absorbi maretia antica.

7) Putine lucruri il deranjau pe Voltaire, cu toate acestea lesina cand mirosea trandafiri.

8) Cardinalul Richelieu, om politic de mare importanta, obisnuia sa faca exercitii fizice, sarind peste mobila.

9) Cladirea in care a fost scrisa Declaratia de Independenta a fost inlocuita de un restaurant in care se vand hamburgeri.

10) Biblia nu mentioneaza trei magi, ci doar trei daruri.

11) Acum 3000 de ani, majoritatea egiptenilor mureau inainte sa apuce varsta de 30 de ani.

12) Romanii foloseau balegarul uscat de mistret drept ingredient pentru steroizi. Conducatorii de care de concurs consumau de obicei o bautura pe baza balegarului de mistret, inainte evenimentelor importante.

13) Chinezii intrebuintau aluminiul, inca din 300 AD, in vreme ce europenii au mai asteptat inca 1500 de ani.

14) La 1800, daca cineva incerca sa se sinucida si nu reusea, era pedepsit cu moartea.

15) Imparatul Caligula a fost atat de suparat la moartea surorii sale, incat a impus un an de doliu, in care nimeni nu avea voie sa ia masa cu familia sa, sa rada sau sa faca baie, sub pedeapsa cu moartea.

16) In Egiptul antic, oamenii isi radeau sprancenele ca semn de doliu, cand le murea pisica.

17) In Scotia, acum multi ani se inventeaza un joc cu motto-ul "Gentlemen only.Ladies Forbidden" [Numai domnii; interzis femeilor], adica GOLF.

18) In 1920 pentru prima data in istorie creste speranta de viata a omului mai mult decat cea a petisorului de aur. Pana atunci era in jur de 48,5 ani, cu 1,5 ani mai putini decat pestisorul.

19) Obiceiul de a da mana cu strainii avea initial scopul de a arata ca ambele parti sunt neinarmate.

20) In 1321 Dante a murit la doar cateva ore dupa ce a terminat de scris Paradisul.

21) Napoleon a luat cele 14.000 de decrete franceze si le-a transformat in 7 legi. Era prima data in istoria moderna, cand legile se aplicau egal pentru toti. Cele 7 legi ale sale sunt atat de impresionante, ca pana in 1960 mai bine de 70 de guverne le-au luat ca model pentru propriile legi.

22) Daca in Egiptul antic un chirurg pierdea un pacient, in timpul operatiei, i se taiau mainile.

23) In Grecia antica, daca o femeie urmarea vreun eveniment de la Jocurile Olimpice, era executata.

24) Primul contraceptiv cunoscut este balegarul de crocodil, folosit de egipteni la 2000 i. Hr.

25) In Roma antica, un nas incovoiat era un simbol al calitatilor de lider.

26) Tot in Roma antica se folosea, la un moment dat, urina ca ingredient pentru pasta de dinti.

27) Multi din cei care pazeau Marele Zid Chinezesc, in Evul Mediu, ramaneau acolo toata viata, casatorindu-se si chiar fiind ingropati acolo.

28) Vestalele care isi incalcau juramantul de castitate, erau ingropate de vii.

29) Abdul Kassam Ismael, mare vizir al Persiei, din secolul al X-lea, isi cara pretutindeni biblioteca. 400 de camile purtau cele 117.000 de volume.

30) S-a calculat ca in ultimii 3500 de ani, au fost doar 230 de ani de pace in lumea civilizata.

Primit prin mail

vineri, 3 august 2012

ASA A INCEPUT CEARTA




1. Nevasta-mea s-a dus la supermarket. Am rugat-o sa ia si-un bax de Tuborg, de 18 lei. A cumparat in schimb o cutie de L'Oreal DermaGenese de 24 de lei. I-am spus ca berea ar fi ajutat-o sa arate mai bine in noaptea aia decit crema si atunci a inceput cearta!

2. Am scos-o pe nevasta-mea la un restaurant. S-a intimplat ca ospatarul sa ia mai intii comanda mea. Un cotlet mare de vita in singe pe gratar. M-a intrebat: "Nu va pasa de vaca nebuna?" "Nu.", am raspuns. "Poate comanda si singura"... si atunci a inceput cearta!

3. Nevasta-mea statea linga mine pe canapea, in timp ce eu zappam canalele. M-a intrebat: "Ce mai e pe televizor?" I-am raspuns: "Praf"... si atunci a inceput cearta!

4. Nevasta-mea tot incerca sa-mi sugereze ce-si doreste pentru urmatoarea aniversare. Mi-a spus: "vreau ceva stralucitor, ce ajunge de la 0 la 100 in trei secunde." I-am daruit un cintar ... si atunci a inceput cearta!

5. Cind am ajuns aseara acasa, nevasta-mea mi-a cerut sa o duc intr-un loc scump. Am dus-o la o benzinarie... si atunci a inceput cearta!

6. Stateam alaturi de nevasta-mea la intilnirea de 30 de ani de la terminarea liceului si ma tot uitam la o tipa bine, dar complet turta, ce-si legana nostalgic intre doua degete paharul, singura la o masa de alaturi. Nevasta-mea m-a intrebat: "O cunosti?" "Sigur", am oftat, "e prima mea prietena din liceu. Am inteles ca s-a apucat de baut imediat dupa ce ne-am despartit, si de-atunci n-a mai fost treaza." "Dumnezeule!" a spus nevasta-mea. "Cine s-ar fi gindit ca o persoana poate sarbatori atita timp?"... si atunci a inceput cearta!

7. Nevasta-mea se privea in oglinda din dormitor .Nu se prea bucura de ce vedea si mi-a spus : "Ma simt oribil! Atit de grasa si de batrina! Am nevoie de un compliment!" I-am raspuns: "Vederea ti-a ramas perfecta"... si atunci a inceput cearta!

8. Nevasta-mea m-a intrebat daca rochia ii face fundul mare. I-am spus ca nu asa de mare ca rochia de ieri ...si atunci a inceput cearta!

9. Simbata dimineata m-am strecurat usor din asternut, mi-am facut pachetul si am coborit pe tacute in garaj. Am legat barca la cirlig si am inceput sa dau cu spatele. Abia cind am iesit cu totul din garaj am realizat ca ploua cu galeata si vintul batea cu 100 km/h . Am deschis radioul si am aflat ca vremea avea sa fie la fel toata ziua. Am tras inapoi in garaj si, tiptil, m-am dus inapoi in dormitor. M-am strecurat la loc linga nevasta-mea si i-am soptit: "E o vreme groaznica afara." Pe jumatate inca adormita, ea a raspuns: "Iti poti imagina ca prostul de barbatu-meu s-a dus la pescuit pe asa o vreme?"... si atunci a inceput cearta!

10. Am intrebat-o pe nevasta-mea unde ar vrea sa mergem pentru aniversarea casatoriei noastre. Mi s-a incalzit inima cind am vazut-o topindu-se de bucurie. "Undeva unde n-am mai fost de mult timp..." a spus ea, nehotarita. Asa ca i-am sugerat: "Ce parere ai de bucatarie?"... si atunci a inceput cearta!

cod

Postări populare

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog