vineri, 22 septembrie 2023

Fiecare om are dreptul sa iubeasca ce vrea si pe cine vrea. Drept urmare:


                 

O femeie se căsătoreste  cu Zidul Berlinului, schimbandu-si numele de familie in "Berliner-Mauer". In 2000 un barbat se casatoreste cu o papusa in marime naturala. In 2006 un barbat se casatoreste cu o capra, un postas german cu pisica sa, o femeie din Israel se marita cu un delfin. In 2007 un barbat din China se casatoreste cu o macheta de carton care il reprezinta in marime naturala. In 2008 o frantuzoaica si-a unit destinul cu Turnul Eiffel schimbandu-si numele de familie dupa acesta, ea suferind de atractie fata de obiecte, acestea putandu-i provoca emotii puternice. La fel cum in 2010 un corean s-a casatorit cu perna sa.
Zambiti? Eu nu.
-In 2001 Olanda devine prima tara din Europa care legalizeaza casatoriile intre persoane de acelasi sex. In 2006 infiinteaza partidul "Iubire pentru aproape, libertate și diversitate” cunoscut si ca Partidul Pedofililor, ulterior desfiintat. Olanda, alaturi de SUA si Marea Britanie, a devenit principaul producator si distribuitor al pornografiei infantile, unde aproape 200 de pagini cu continut pornografic provin din aceasta tara declarata "cea mai libertina tara din Europa".
- In 2013, dupa saptamana de la legalizarea casatoriilor homosexuale in Noua Zeelanda, si-au facut aparitia grupuri de lobby care cer legalizarea poligamiei, invocand aceleasi principii si argumente: „credem că toate relațiile devotate de dragoste intre adulti, indiferent de numărul celor implicati, trebuie sa fie respectate si sa primeasca recunoastere legala”.
- In 2016 Curtea Suprema din Canada decide ca sexul cu animale nu poate fi pedepsit daca nu exista semne de abuz. Si in SUA sau alte tari, militantii pentru zoofilie aduna argumente pentru a intra in legalitate. 'Conceptul de casatorie ca parteneriat social si spiritual nu trebuie restrans la specia umana, atat timp cat partenerii sunt legati prin dragoste si un angajament reciproc durabil', scrie Stephen Bertman, profesor la Universitatea Windsor, Canada.
- Tot in 2016, tot Canada, printr-un documentar al televiziunii publice, isi propune sa demonteze ideile preconcepute si negative cu privire la pedofilie, printr-un documentar intitulat _Eu, pedofilul", sustinut de organizatia "Virtuous Pedophiles".
- 2016, scolile din Canada au introdus un program de educatie sexuala numit S.O.G.I. adica "Orientare Secuala si Identitate de Gen", o materie predata in scolile de stat unde copiii invata ca nu conteaza sexul cu care s-au nascut, ci cel caruia simt ca-i apartin. Astfel s-au facut demersurile legale pentru ca in actele oficiale, pe langa genul feminin si masculin sa apara si genul X, in care fiecare isi hotaraste propria sexualitate. Idee tot mai larg preluata si de alte organizatii in diferite tari. In 2017 a fost aprobata o lege prin care parintii ce isi educa in spirit religios copiii, risca sa ramana fara ei. Nu ne este straina ideea nici in alte tari.
- In 2016 in Marea Britanie, un grup de specialisti din cadrul London School of Economics, îi solicită premierului Theresa May să schimbe legea care în prezent îi împiedică pe pedofili și delincventii sexuali să adopte copii, pentru ca acest lucru reprezinta o încalcare grava a drepturilor omului.
- In 2016, in Suedia, aripa tanara a Partidului Liberal a cerut legalizarea incestului si a necrofiliei, avand ca argumente: „legea nu ar trebui să țină cont de morală” și că „fiecare are dreptul să decidă asupra propriului corp”.
- In 2017 Columbia permite legalizarea "casatoriei" dintre trei parteneri homosexuali cu drepturi egale (parteneriat civil) recunoscut de stat.
- In 2017 un tribunal din Franta a achitat un barbat acuzat ca a violat o minora de 11 ani, precizand ca nu a existat constrangere. In timp ce ministrul justitiei are o problema doar cu varsta si sustine ca "13 ani este o limita acceptabila".
- In 2018 apar tot mai multe argumente care pledeaza in favoarea pedofiliei: TEDx Germania "Pedofilia este o orientare sexuala naturala, neschimbabila, ca ai heterosexualitatea. Ar trebui sa acceptam ca pedofilii nu și-au ales sexualitatea".
Cateva exemple despre cum intelege lumea sa isi exprime, sustina si mai apoi sa impuna "libertatea" sexuala. Libertatea lor consta in ingradirea drepturilor altora. Nu are rost sa ma intreb unde este egaliatea.
Imi aminteste de revolutia introducerii educatiei sexuale in scoli, unde cei care s-au opus au fost considerati ingusti, limitati, manipulati. prosti, etc. Pentru ca tot "pachetul" venea ambalat frumos si livrat de "lumea civilizata si mult evoluata". Cati au cautat oare dincolo de ambalaj? Un singur exemplu: in Croatia a fost interzisa. Vreti sa stiti de ce?
O simpla cautare pe google despre "Alfred Kinsey" si veti descoperi cine a fost parintele educatiei sexuale si ce s-a ascuns in spatele asa numitei cercetari stiintifice demarata de el in lucrarile "Sexual Behavior in the Human Male" si "Sexual Behavior in the Human Female" (doar ca idee, aprofundeaza comportamentul sexual al copiilor intre 2 luni si 15 ani). Cum l-a studiat si cu ajutorul cui? Aflati voi, pentru ca detaliile sunt infioratoare.
Institutul Kinsey obține acreditare oficială la ONU.
Apar tot mai multe anomalii care se cer a fi legalizate. Deocamdata spunem ca nu este posibil, dar ce ne garanteaza asta pe viitor? Si inca n-am zis nimic despre cei care se simt fetite de 12 ani captive intr-un corp de barbat in varsta si isi cer drepturile. Nici despre cei care considera ca au dreptul sa isi schimbe varsta, la fel ca si cei care isi schimba genul. Sau rasa. Sau mai stiu eu ce minoritati care vor sa intre in legalitate si cu drepturi egale.
Ce vreau sa spun cu toate exemplele astea este ca lucrurile degenereaza rapid, sub pretextul ca societatea se dezvolta si devine tot mai emancipata. Pentru mine personal asta nu inseamna progres, ci abuz. Am vazut unde s-a ajuns in alte tari pornind de la ideea de toleranta, acceptare, egalitate pana s-a intors totul impotriva celor care isi doreau normalitate. Oamenii care au alte principii nu mai au dreptul sa si le exprime, copiii familiilor hetero sunt obligati sa participe la programele homo din scoli si lista poate continua. Consider ca s-a ajuns prea departe si ca indoctrinarea viitoarelor generatii este un abuz. Abuz de care eu ca parinte am dreptul sa-mi apar copiii.
Nu incalc nici un drept, doar il apar pe-al meu. Si pentru ca tot dragostea e mai importanta, asta nu imi schimba perspectiva asupra relatiilor cu cei care gandesc altfel.
Legile se schimba rapid. Constitutia nu.
LE: Simt nevoia sa fac putina lumina referitor la ce am scris mai sus: nu am facut-o cu scopul de a denigra sau manipula, ci am vrut sa fie un semnal de alarma pentru cei care cred ca miscarea asta, a celor care vor sa distruga reperele morale, e inofensiva. Am venit cu exemple din alte tari pentru ca putini stiu ce se afla in spatele ei. Poate nu le-am ales cele mai bune, dar sunt sigura ca fiecare stie sa se documenteze si sa gaseasca ceva mai relevant, daca vrea.
Stiu ca noi, ca tara avem probleme grave si urgente, insa nu vreau ca pe langa ele sa mai existe si pericolul sa ne pierdem copiii (vedeti tarile "civilizate" care promoveaza miscarea homo si altele pe langa). Pentru ca dupa promovare urmeaza toleranta, apoi acceptarea, celebrarea, obligarea si pedeapsa. Pedepsiti pentru ca nu imbratisam modelul lor de viata? Pentru mine este un abuz, am aceleasi drepturi si libertati si nu vreau sa-mi fie ingradite. Despre asta vorbim.
Odata ce apar tot mai multe anomalii, unele dintre ele raman in sfera ridicolului, altele merg mai departe si se cer legalizate, apoi au tot mai multe drepturi, apoi se transforma in abuz. Cine stabileste limitele, cine protejeaza drepturile oamenilor care nu se identifica cu ele? Nimeni nu le doreste raul, doar sa limitam efectele negative pe care le au asupra noastra.


BALADA FIRULUI DE PRAF

 


POEZIE DE CARE SPER SĂ NU SE ALEAGĂ ...PRAFUL.
______________________________________________
BALADA FIRULUI DE PRAF

Variantă nouă

Un Fir de Praf dormea pe o lentilă
A unor ochelari! L-am luat în „dește”.
Simțeam în mine dragoste, nu milă!
Pe el nici măcar cârpa nu-l iubește!

Îl scutură pe geam, cu mâna noastră!
Mare noroc pe el că știe zborul
Pe drumul dintre luturi și fereastră!
Știți voi pe cineva să-i ducă dorul?

În altă zi stătea pe un fotoliu!
Odihna niciodată nu e viciu.
„Nu vezi că e în negru? Poartă doliu...”,
I-a zis răstit femeia de serciciu!

Veni un vânt și-l luă la subsuoară.
A trebuit să-l mute-n altă parte.
L-ar fi-nvățat cântatul la vioară,
Dar ce să vezi? Bietul nu știe carte!

Ajuns pe pălăria mea brunetă,
Firul de Praf s-a așezat în taină!
Până să îl invit la o șuetă,
Zbură pe un fular, apoi, pe haină!

Nimeni nu se întreabă de ce tace
Un Fir de Praf dormind pe o maramă!
Cine e el? De unde vine-ncoace?
Nu tot dintre pământuri se destramă?

Unii îl folosesc pentru blesteme,
I-auzi spunând „ să se aleagă praful”,
Iar bietul Fir de Praf nu are vreme
S-adune-n jurul său întreg taraful!

Firul de Praf - o viață tare tristă
Și scurtă ca iubirile de ceară,
Căci oamenii își cumpără batistă
Pentru a fi curați... pe dinafară!

Constantin Mosor, 21 septembrie 2021, București.

joi, 14 septembrie 2023

Scolarul...



s

Mergea încet în urma tuturor..
Un copilaș care ducea în spate
O plasă simplă de un leu..
Si parcă înainta cu greu...

Căci ii era atâta de rusine..
Si teamă că ceilalți vor râde..
Că el e un copil orfan..
Nu are nici măcar...ghiozdan..

Dar a promis lui Dumnezeu..
Că orișicît i-ar fi de greu...
Si orișicît l-ar chinui..
....El nu se va opri....

Va învăța chiar dacă acasă..
Nu are nici fitil la lampă..
Si chiar desculț dacă ajunge..
Si chiar de n-are un colț de pâine...

Va suferi și va rabda..
Căci i-a promis mamei asa...;
,,Voi invata și într-o zi...
De mine mândră ai să fii"..

Azi mama este în ceruri sus...
De-acolo îl veghează...
Si plânge în ceruri și Iisus...
Si îngerii.... oftează...

Merge încet în urma lor...
Zicând o rugăciune...
Ajuta-mă... Părinte al tuturor...
Să îndeplinesc a mea promisiune...

Maria Pintican...

sâmbătă, 9 septembrie 2023

Apocalipsă


Iubim trufia și minciuna
Și le dăm rang de adevăr,
Dacă rănim, ne e totuna,
Răul ni-i frate, soră, văr.

Ferecăm ziua cu nopți grele,
Luna, o îngropăm în lut,
Gratuit facem din lichele
Valori ce-s de neconceput.

Punem la zid o faptă bună
Făcută unui om sărman,
Ne place fastul la tribună
Și rang de zeu, nu pământean.

Ne cățărăm pe culmi înalte
Având în loc de suflet, iad,
Dăm premiu, alor noastre fapte
Ce-n jurul lor frumosu-l ard

Adoptăm răul cu sfințire,
Din demoni, facem îngeri noi,
N-avem respect, nici mulțumire
Pentru-ajutor dat la nevoi.

Uităm că viața-i trecătoare,
Când ne-amintim, e prea târziu,
Cale de-ntors, viața nu are,
Mulți nu iau seama, chiar de știu.

Lili Șipoteanu

Uită și iartă!



Uită ce te-a durut cândva și iartă
Un trandafir dacă te-a înțepat,
Tristețea ta să n-o lași la vreo poartă,
Lovește un alt suflet și-i păcat.

Ștergeți o lacrimă care ți-a ars chipul
Când soarele putea să-ți dea în dar
O rază ce venea cu anotimpul
Florii de câmp, și n-o fi în zadar.

Pe cale,-n miez de noapte, ți-or fi stele,
Iar luna în lucire te-o-mbrăca ,
Petalele te-or mângâia și ele
Când o tristețe să te cuprind-ar vrea.

Uită oftatul ce ți-a ieși din suflet
Ca fulgerul de printre norii grei,
Ciulinii care ți-au răsărit prin umblet
Ca pe o catifea să calci mereu pe ei.

Și-atunci, un cirip de păsărele
Și-un susur de izvor cu dulce-alint
Îți vor fi rai prin ploi de vorbe grele,
Și vei păși prin viață doar zâmbind.

Uită și chipul ce te-a privit cu ură
Când pe un drum cu soare-ai apucat,
Chiar dacă pare-o gingașă făptură
Și se căiește, nu-l crede altădat’.

Învață să mergi singur pe oriunde
Și niciodată să nu te lași învins
De răzbunarea ce-n suflet îți pătrunde,
C-așa-ți ucizi și cel mai frumos vis.

Iartă ce-a fost cândva noian de vorbe
Și-n suflet ți-au săpat tot mai adânc,
Să nu uiți niciodat’ că a te-ncrede
În oameni, e o perlă pe pământ.

Uită și iartă, de poți, în viață, multe,
Și-atunci vei fi salcâm înmiresmat,
Ia aurul din clipele mărunte
Și fericit vei fi cum n-ai visat!

Lili Șipoteanu


Nemulțumire ...



Suntem mereu nemulțumiți
E mai de preț ce nu avem,
Ne dorim raiul de la sfinți
Chiar dacă sfinți noi nu suntem.

Suntem mereu nemulțumiți
Ce ne dorim, e mai de preț,
Ascundem soarele în munți
Sperând la altul mai semeț.

Suntem mereu nemulțumiți
Și singuri ne împovărăm
Cu ploi de-oftat, lacrimi fierbinți
Nepunând preț pe ce avem.

Suntem mereu nemulțumiți
Până în clipa de apoi,
Și ce păcat, timpul s-a scurs,
Dar nu-l putem da înapoi!

Lili Șipoteanu / 15. 08. 2023

vineri, 8 septembrie 2023

ADEVARUL SI MINCIUNA


Patru calatori plecat-au pe acelasi drum prin lume, 
Si-au ajuns la sfada multa, ne spun cartile batrane!
 FOCUL se sfadea cu APA, ADEVARUL cu MINCIUNA, 
Intre ei trona semeata si ranjind hidos, ranchiuna!

Dar satui de-atata vorba si scarbiti de-atata cearta, 
S-au oprit la o rascruce, hotarand sa se desparta,
 Unul mai falos le zice: “- Eeei, ce v-a gasit, poftim! 
Dar de-om vrea a-ne-intalni, cum o sa ne regasim? “ 

- Pe mine ma veti afla in tot timpul si-n tot locul,
 Unde fumul se inalta”, asa le graieste FOCUL, ADEVARUL SI MINCIUNA,
Patru calatori plecat-au pe acelasi drum prin lume, 
Si-au ajuns la sfada multa, ne spun cartile batrane! 

FOCUL se sfadea cu APA, ADEVARUL cu MINCIUNA, 
Intre ei trona semeata si ranjind hidos, ranchiuna!
Dar satui de-atata vorba si scarbiti de-atata cearta, 
S-au oprit la o rascruce, hotarand sa se desparta,

 Unul mai falos le zice: “- Eeei, ce v-a gasit, poftim! 
Dar de-om vrea a-ne-intalni , cum o sa ne regasim?
“ - Pe mine ma veti afla in tot timpul si-n tot locul, 
Unde fumul se inalta ", asa le graieste FOCUL, “

 - In bordeie si in case unde veti vedea lumina, 
In amnare si in piatra si in orice zi senina!”
“ - Eu voi fi in orice susur de izvoare si de rauri, 
In cascade si in ploaia ce involbura parauri,

 Dimineata-n firul ierbii, eu voi roura si pleoapa!
" Asa a grait semeata, susurandu-si vorba, APA !
“ - Eu voi fi pe tot pamantul , cat e soarele si luna,
 Ma gasiti oricum, oriunde!” a grait razand, MINCIUNA. 

“Si pe uliti, si-n bordeie, si-n palate si in piete, 
Si in sufletele celor invatati sa ma rasfete!
Stau in vorbe si in fapte, stau in cugete si-n carti, 
Stau in stiinta unor “genii”, ma-nsotesc cu regi si hoti, 

Ba, ma mai strecor voioasa si in suflet de ateu, 
Ii soptesc ca nu exista nici Hristos, nici Dumnezeu!
Ma desfat chiar si-n Biserici, stau pe limba la doi, trei, 
Care intra sa se-nchine, doara asa, din obicei! 

Ma strecor chiar si-n Altare, prin politici si arginti, 
Dar mai greu, caci slujitorii nu-s cu totii adormiti!
La tot omul mic sau mare, daca-s tineri sau sunt mosi,
 Mai ales in guvernare, unde-s marii mincinosi!

 Ii slujesc pe toti cu ravna si ii duc la tatal meu, 
Cel ce e amagitorul si dusman lui Dumnezeu!"
“ - Pe voi va gasesc mai lesne!” se-ntristeaza ADEVARUL, 
“ - Ca sa ma aflati pe mine trebuie-a grabi piciorul!

 Eu ades sunt alungat cu batjocuri si rusine, 
Tot la fel ca pe Golgota, cand scuipau cu toti pe Mine!
Oamenii acestei lumi, nu stiu cine-i Adevarul, 
Si lovesc cu toti tepusa ce le vatama piciorul, 

Toti simt lipsa Mea in case si in suflete si-n minte,
 Nu ma vad nici in durere, nici in lacrima fierbinte!
Si desi le sunt aproape, stau si plang pe-un laicer, 
Nu ma vad sau ma alunga! Insa ma gasiti in Cer! 

Sus in ceruri langa Domnul, locuiesc, iar pe Pamant, 
Mai cobor sa stau cu omul cercetat de Duhul Sfant!” 
“- In bordeie si in case unde veti vedea lumina”, 
In amnare si in piatra si in orice zi senina!”

“ - Eu voi fi in orice susur de izvoare si de rauri, 
In cascade si in ploaia ce involbura parauri, 
Dimineata-n firul ierbii, eu voi roura si pleoapa!” 
Asa a grait semeata, susurandu-si vorba, APA!

“ - Eu voi fi pe tot pamantul, cat e soarele si luna, 
Ma gasiti oricum, oriunde!” a grait razand, MINCIUNA,
 “ Si pe uliti, si-n bordeie, si-n palate si in piete, 
Si in sufletele celor invatati sa ma rasfete!

Stau in vorbe si in fapte, stau in cugete si-n carti, 
Stau in stiinta unor “geni”, ma-nsotesc cu regi si hoti, 
Ba, ma mai strecor voioasa si in suflet de ateu, 
Ii soptesc ca nu exista nici Hristos, nici Dumnezeu!

Ma desfat chiar si-n Biserici, stau pe limba la doi, trei, 
Care intra sa se-nchine, doara asa, din obicei! 
Ma strecor chiar si-n Altare, prin politici si arginti, 
Dar mai greu, caci slujitorii nu-s cu totii adormiti!

La tot omul mic sau mare, daca-s tineri sau sunt mosi, 
Mai ales in guvernare, unde-s marii mincinosi! 
Ii slujesc pe toti cu ravna si ii duc la tatal meu,
 Cel ce e amagitorul si dusman lui Dumnezeu!”

“ - Pe voi va gasesc mai lesne!” se-ntristeaza ADEVARUL, “
 - Ca sa ma aflati pe mine trebuie-a grabi piciorul! 
Eu ades sunt alungat, cu batjocuri si rusine, 
Tot la fel ca pe Golgota, cand scuipau cu toti pe Mine!

Oamenii acestei lumi, nu stiu cine-i Adevarul, 
Si lovesc cu toti tepusa ce le vatama piciorul, 
Toti simt lipsa Mea in case si in suflete si-n minte, 
Nu ma vad nici in durere, nici in lacrima fierbinte!

Si desi le sunt aproape, stau si plang pe-un laicer, 
Nu ma vad sau ma alunga! Insa ma gasiti in Cer! 
Sus in ceruri langa Domnul, locuiesc, iar pe Pamant, 
Mai cobor sa stau cu omul cercetat de Duhul Sfant!”

Eliana Popa


miercuri, 6 septembrie 2023

SFANTA TREIME -


http://babylenutaicoaneortodoxe.blogspot.ro/

"Nadejdea mea este TATAL, scaparea mea este FIUL, acoperamantul meu este DUHUL SFANT, Treime Sfanta slava Tie". Cati oameni ti-au alinat durerile si cand erai in suferinta? Cati au alergat grabiti spre tine sa iti aduca ceva atunci cand aveai lipsuri? Cati dintre ei ti-au sters lacrimile? Cati ti-au adus bucurie in suflet? Cati sunt gata sa-si dea viata pentru tine? Cati dintre ei te cunosc cu adevarat? Doar Domnul nostru Iisus Hristos, singur ti-a alinat durerile, ti-a inteles slabiciunile, a alergat grabit inspre tine cand aveai lipsuri, ti-a sters lacrimile, si-a dat viata pentru tine... doar El te cunoaste cu adevarat. Doar Dumnezeu, cel care "Neputintele noastre a luat si bolile noastre le-a purtat" (Isaia 53:4), si care a spus: "Cheama-ma in ziua necazului tau si te Eu te voi izbavi, iar tu Ma vei preaslavi" (Psalm 49:16).

Doamne, iti multumesc PENTRU TOT CE MI-AI DAT! Doamne, iti multumesc PENTRU TOT CE MI-AI LUAT! Doamne, iti multumesc PENTRU TOT CE MI-AI LASAT! Fie numele Tau binecuvantat de acum si pana-n veac. Amin si Aliluia!

                                                                                                                              Preot Ioan.

marți, 5 septembrie 2023

Al optulea veac

Copiii, ultima resursă a României (III)

de Tatiana Petrache

În urmă cu aproape douăzeci de ani, Părintele Dionisie de la Colciu avertiza asupra unei covârșitoare lucrări malefice de întinare a copiilor din întreaga lume. „Copiii, de la tânără vârstă, sunt spurcați astăzi, în tot pământul. Satana biruiește cu onania și curvia. Aproape toată lumea e căzută în patima curviei”, dar și a păcatelor trupești împotriva firii, cum ar fi masturbarea sau sodomia. „De mici, copiii învață asta și, dacă învață de mici, de-acuma ei nu se pot stăpâni până la adânci bătrâneți. Se strică la creier. De mic copil omul vede numai răutăți și își pleacă mintea spre rele. Cu asta biruiește Satana, ca omul să nu fie curat niciodată”.

Suntem martorii unei pervertiri a copiilor lucrată pe mai multe fronturi: prin materiale audio-vizuale pornografice, prin curricula de educație sexuală (care nu face altceva decât să-i inițieze în săvârșirea păcatelor), prin subminarea progresivă a autorității parentale și chiar prin separarea copiilor de familie. Astfel, în câțiva ani, vom avea o generație afectată printr-o sexualizare timpurie și agresivă, care va crea o societate cu grave probleme neuropsihice, cu oameni perverși, plini de resentimente și, conștient sau nu, dornici să se răzbune pe cei care le-au făcut rău sau care nu i-au apărat de rău. O generație manipulabilă, fără spirit critic și fără discernământ, dornică de experiențe extreme. O generație apocaliptică? Poate! Cu siguranță însă, o generație distructivă și autodistructivă. Cert este că are loc o dezlănțuire fără precedent a forțelor răului, chiar și în inimile celor ce ar trebui să fie curați și, măcar ei, să aibă mai multă îndrăzneală la rugăciune înaintea lui Dumnezeu.

Tot Părintele Dionisie vorbea despre primejdia întinării băieților care, potrivit rânduielilor și canoanelor Bisericii, nu vor mai putea primi cu vrednicie Taina Preoției. „E primejdie mare și, dacă băieții învață onania (și alte păcate trupești n.n.) de mici, de-acuma cu anevoie mai găsești oameni curați ca să intre în cler. Numai Dumnezeu să aibă milă! E vremea Împărăției lui Antihrist”. Or, fără slujitori vrednici ai altarului, cum am putea urma calea tămăduirii duhovnicești și cum ne-am putea împărtăși de harul dumnezeiesc în Sfintele Taine? Am rămâne cu totul descoperiți în acest război nevăzut cu forțele întunericului, căruia numai Tainele Bisericii și rugăciunile Sfinților îi pot face față. Nu este o simplă chestiune morală, ci de sănătate mentală și duhovnicească!

Un refuz al realității

„Cum puteți vedea răul în absolut orice? Sunteți paranoici! Noile legi nu sunt un pericol pentru copiii noștri! Nu cumva este vreo nouă versiune a teoriilor conspirației?”. Sunt replici pe care mi-a fost dat să le aud în repetate rânduri din partea unor părinți cât se poate de bine intenționați și responsabili față de copiii lor, ca reacție la avertismentele asupra pachetului de legi „România educată” (Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023) și a „Legii prevenirii separării copilului de familie” (Plx 145/2023).

           Mulți refuză să vadă vreun pericol, pentru că sunt încrezători în buna credință a instituțiilor și autorităților sau, pur și simplu, pentru că nu doresc să adauge un factor de stres în viața lor. Și este o reacție de apărare cât se poate de firească. Fiind prinși în tăvălugul de zi cu zi, prea încărcați cu problemele momentului, nu avem vreme să aflăm nici măcar că aceste legi există. Stresați și obosiți, pentru că ducem o viață fără priorități reale, nu avem forța de a mai gândi în perspectivă, nici de a anticipa pericolele.

Ca minimă problematizare, merită să avem în vedere că există legi care declară în titlu exact opusul a ceea ce implementează în fapt. Într-un articol[1] în care comentează chiar PLx 145/2023, istoricul, scriitorul și criticul literar Mircea Platon semnalează că, de pildă, legea prin care s-a autorizat tipărirea a mii de miliarde de dolari și care a contribuit la creșterea uriașă a inflației în Statele Unite și în lume s-a numit The Inflation Reduction Act („Legea pentru reducerea inflației”). O altă lege, prin care s-a desființat granița de sud a Statelor Unite, permițând pătrunderea cu acte în regulă a milioane de imigranți în SUA – o adevărată invazie, însoțită de multe fărădelegi, trafic de persoane și droguri – s-a numit Immigration Control and Reform Act („Legea pentru controlul și reforma imigrației”). De asemenea, legea prin care statele americane se obligă să recunoască o căsătorie între persoane de același sex oficiată în alt stat american se numește Respect the Marriage Act („Legea pentru respectul căsătoriei”). Câtă vreme la noi, legea care, potrivit domnului Platon, va distruge definitiv sistemul de învățământ se numește „România educată”.

     În noul puzzle legislativ care de câțiva ani zugrăvește cu nerăbdare, sub ochii noștri, tabloul unui univers distopic, cele două legi acționează sinergic, în sensul îndoctrinării și sexualizării copiilor, al scoaterii lor din sfera familiei și al posibilei lor expuneri pe piața adopțiilor, chiar a traficului de persoane. Plx 145/203 a creat cadrul legal pentru separarea facilă a copiilor de părinți și pentru alcătuirea unei uriașe baze de date a copiilor „adoptabili”, provenind din familii, chipurile, vulnerabile. Criteriile de „vulnerabilitate” și „risc de separare” sunt însă atât de numeroase și confuze, încât ar putea fi încadrați aici în jur de 80% dintre copiii României! Spre exemplificare, această lege se poate aplica foarte bine unei familii cu venituri medii, în care unul dintre copii are note mici, nu este complet vaccinat sau în care cel puțin unul dintre părinți este plecat la muncă în străinătate.[2] Mai mult, legea permite crearea așa-ziselor „centre de zi” pentru copiii vulnerabili, centre care se pot transforma, pe parcurs, în adevărate lagăre pentru copii, fiind bine cunoscut faptul că mai ales copiii instituționalizați sunt expuși abuzurilor sexuale, inclusiv traficului de persoane. Și nu este deloc nerealist să mergem cu scenariul atât de departe, încât să ne punem problema posibilității traficului și comerțului cu copii, în condițiile în care, la ora actuală, pe această piață există în jur de șase milioane de copii în toată lumea, dintre care aproximativ 85.000 dispar anual în Statele Unite.[3]  

Pe de altă parte, reformele din educație pot deschide calea pentru o îndoctrinare masivă a copiilor în direcția sexualizării lor timpurii, dar și a unui control digital generalizat. În acest scenariu, părinții sunt neputincioși, îndoctrinați (vezi „Strategia națională de educație parentală. Părinți educați, copii fericiți”[4]) sau chiar absenți cu totul. Astfel de măsuri legislative vor vulnerabiliza cu adevărat familiile și vor afecta mentalul și sănătatea somatică a copiilor. De altfel, potrivit statisticilor, copiii cei mai vulnerabili traficului de persoane sunt chiar cei expuși ideologiei de gen.[5] Concret, aceste legi facilitează, de pildă, accesul pedofililor la copii prin trei măsuri: îndepărtarea de familie, sexualizarea și expunerea lor pe internet.

Vina pasivității

Actorul Jim Caviezel ‒ foarte mediatizat în ultima vreme datorită lansării ultimului său film, The Sound of Freedom („Sunetul libertății”), dar și datorită declarațiilor sale incendiare împotriva unei noi forme de sclavie: exploatarea copiilor (pe piața sexuală, de organe și pe piața de muncă) –, afirmă[6] că cele mai grozave crime se întâmplă pentru că oamenii de bună credință „stau și nu fac nimic”, și că[7] „răul ar fi lipsit de putere, dacă cei ce urmează binele nu s-ar lăsa biruiți de frică”. Într-adevăr, cele mai grozave fărădelegi, cum ar fi cele împotriva vieții și curăției copiilor, se întâmplă pentru că oamenii de bună credință nu înțeleg că au o datorie de a-i apăra pe cei fără de apărare. De ce? Pentru că se tem. Se tem să nu-și piardă confortul, și aleg calea cea mai comodă. Dar câți oare ne mai temem să nu ne pierdem sufletul?

„De ce unii oameni ajung curajoși, iar alții nu? Este mai ușor să nu fii curajos. Este mai ușor să fii laș decât să-ți asumi responsabilitățile, să valorifici oportunitățile care ți se oferă, să plătești pentru păcatele tale. Există mii și milioane de moduri în care poți fi necinstit”, susține Jordan Peterson, analizând această atitudine. Tot el spunea, referindu-se la crimele în masă săvârșite în nazism și în comunism, că oameni absolut obișnuiți, „de treabă”, ajung ‒ prin lașitate și printr-un lanț întreg de trădări a propriei conștiințe ‒ să consimtă sau să participe la adevărate atrocități.

Așadar, ce facem? La nivel legislativ, poate nu ar fi rău să privim puțin către Polonia și Ungaria unde, în ciuda presiunilor instituțiilor europene, ideologiile progresiste nu au avut prea mult succes. Și asta pentru că aceste țări au politicieni devotați intereselor reale ale poporului lor și, cu siguranță, cetățeni mai implicați și mai responsabili. O bună ilustrare a diferenței de perspectivă este comparația dintre premisele educației în cele trei țări. Legea Educaţiei (1/2011) din România, în vigoare astăzi, defineşte scopul învăţământului ca fiind „formarea infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării”. Prin urmare, ținta învățământului românesc este formarea copiilor în spiritul politicilor europene și al globalizării. În schimb, Legea CXC din 2011asupra Educaţiei Publice Naţionale din Ungaria stipulează ca premisă majoră a învăţământului „ridicarea naţiei, în scopul instrucţiei patriotice şi al educaţiei de calitate a viitoarelor generaţii, pentru a se asigura punerea în practică a dreptului la educaţie aşa cum este el prevăzut în Constituţie”, în timp ce în preambulul Legii Educaţiei din Polonia (14 decembrie 2016), se arată că „educaţia serveşte la dezvoltarea în rândul tinerilor a simţului responsabilităţii, dragostei de patrie şi a respectului pentru patrimoniul cultural al Poloniei, ca şi pentru valorile culturale ale Europei şi ale lumii”. Iar școala trebuie să‑i pregătească pe copiii polonezi „pentru responsabilităţile familiale şi civice bazate pe principiile solidarității, democraţiei, toleranţei, justiției şi libertății”.[8] Așadar, legile educației pot arăta și altfel! La noi vedem un conformism animat de exces de zel.

Un alt exemplu de inițiativă legislativă de protejare a inocenței copiilor este legea introdusă recent în Florida de guvernatorul Ron DeSantis (2022), prin care este interzisă predarea educației sexuale și a identității de gen de la grădiniță până la clasa a treia. Legea care a interzis prozelitismul sexual și de gen la această categorie de vârstă s-a bucurat de un asemenea succes în rândul populației, încât reglementarea se vrea extinsă până la sfârșitul clasei a XII-a![9]

În ce ne privește, dacă parlamentarii și guvernanții noștri, pe care îi plătim consistent ca să lucreze pentru binele acestei țări, nu doresc să-și asume nici măcar protejarea copiilor noștri, este vremea ca cetățenii să ia inițiativa de a solicita amendarea și chiar abrogarea acestor legi și înlocuirea lor cu altele, care să servească în mod real „interesului superior al copilului”. Poate este vremea și pentru o reintroducere în discuție a referendumului pentru familie, pentru a avea în Constituția României o definiție a familiei în termeni limpezi, care să nu lase loc de interpretări de gen.

Suntem la înălțimea momentului?

Pe de altă parte, ce am făcut după eșecul referendumului pentru a transmite frumusețea și profunzimea antropologiei creștine și noblețea vieții de familie, pentru a lucra „la firul ierbii” asupra inimilor copiilor și tinerilor, așa încât să fie cât mai pregătite să facă față acestui tăvălug al îndoctrinării? Tinerii au o sete extraordinară după autentic, după prietenie și dragoste. Oare ne ostenim pentru ei măcar cât se ostenesc cei care vor cu orice preț să le întineze trupul și sufletul? Există atâta material de propagandă, atâtea narațiuni, atâtea cărți și filme, atâta muzică, vestimentație și evenimente care le inundă mentalul! Toate aceste produse se realizează cu un consum de timp și bani. Cu siguranță, nu dispunem de resursele financiare și nici de lobby-ul susținătorilor neomarxismului, dar probabil că cei mai mulți dintre noi nu facem tot ce ne stă în putință pentru a le oferi copiilor alternativa unei culturi a vieții – cărți, povești, evenimente, muzică, filme, interacțiuni, educație –, care să-i învețe să gândească și să iubească Binele. Ca părinți, nu le acordăm suficient timp de calitate, pentru că avem permanent alte priorități.

Pe scurt, nu suntem la înălțimea momentului. Prea puțin creatori și creativi, într-un moment al acestei istorii în care insuflarea duhovnicească și artistică ar putea păstra vii și frumoase sufletele acestor copii expuși unei întregi mașinării de dezumanizare, prin digitalizare, manipulare mediatică și sexualizare. Ne lăsăm copleșiți de apatie, akedie, defetism și pasivitate, care pot fi cu adevărat fatale pe termen lung atât nouă, cât și celor de după noi! Talentele, harismele și feluritele daruri nu ne-au fost date doar pentru a ne asigura traiul zilnic, nici pentru a umple de bani companiile și corporațiile, ci pentru a împreună-lucra la mântuirea noastră și a celor de care suntem responsabili. Facem destul ca cei ce vin după noi să fie niște oameni deplini, cu discernământ, creativi, conștienți de ce înseamnă Frumosul, Binele, Adevărul? I-am ajutat să cunoască ce este prietenia, compasiunea și minunăția dragostei, într-o lume care îi vrea niște roboți insensibili? Noi suntem cei care le putem transmite această știință, această experiență, ca de la organism viu la organism viu. Căci, dacă ar gusta din focul credinței, din entuziasmul dragostei, din frumusețea unei vieți duhovnicești mature și statornice, nu ar mai putea fi cuceriți de surogate, nu ar cădea victime abuzurilor și ar fi întăriți împotriva oricărei tentații de întinare.

În definitiv, criza aceasta ar putea fi preschimbată într-o explozie de creativitate și insuflare! Dacă neomarxiștii folosesc cultura, școala și limbajul ca vehicule ideologice, oare nu cu atât mai mult ar putea lucra în inimile tinerilor operele autentice? Căci, în ciuda a ceea ce ne-am obișnuit să credem, tocmai gânditorii și artiștii modelează istoria, ca unii care născocesc narațiunile ce ne orientează viața.

Este o provocare ce poate deveni o vreme a lucrării pentru fiecare dintre noi.

Tatiana Petrache

[1] https://culturaromana.ro/mircea-platon-legea-va-luam-copiii/

Articol publicat în revista „Familia Ortodoxă” nr. 175 (august 2023):

https://familiaortodoxa.ro/2023/08/10/copiii-ultima-resursa-a-romaniei-iii/

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog