În fiecare zi urc trepte şi cobor...de la trezire şi pînă-n miez de noapte. Să fie treptele doar clipe măsurate de minutar? Să fie doar crîmpeie de suflet? Mi-e greu să spun, din moment ce toată energia mi-o consum cu o singură mişcare, sus-jos, jos-sus...
Dar e o mişcare atît de complexă...fiindcă fiecare treaptă urcată înseamnă un punct rezolvat de pe agendă. Şi fiecare coborîre nu poate însemna altceva decît...un vis spulberat, o dorinţă care nu se va împlini niciodată, o durere, sau o neînţelegere. Sau orice altceva vine în dezacord cu voinţa mea. Sau cu visul risipit în noapte. Sau cu primul gînd ce-mi răvăşeşte mintea dimineaţa....
Gîndul de dimineaţă. Primul...nărăvaşul...el e cel mai important...te desfaci din mrejele somnului, şi raţiunea îţi deschide pleoapele încă grele de vise. Te pisiceşti între aşternuturi, şi atunci încep să-ţi bată în poarta realităţii gîndurile. E ca şi cum te-ai reinventa în fiecare dimineaţă, după ce te-ai cufundat în visul nefiinţei în fiecare noapte. Înveţi şi reînveţi cine eşti. Ce-ai făcut iei, ce ai de făcut azi, îţi vezi deja chipul de mîine. Îţi aduci aminte care este cea mai mare bucurie, sau cea mai mare tristeţe. Ştii din nou, şi din nou, dacă eşti fericit sau trist. De fapt...cu primul gînd al dimineţii faci primul pas al zilei. Şi parcă toată ziua vei purta pecetea acestui prim moment al dimineţii tale.
De fapt urci sau cobori treptele vieţii tale. Miniaturi sînt clipele zilei, miniaturi ale existenţei tale. Fie că le risipeşti, le pierzi, le dăruieşti, fie că te bucuri de ele sau nu, ele nu se mai întorc niciodată. Se pierd fie în uitare, fie rămîn prinse pe o pagină de jurnal, fie în amintirile mai mult sau mai puţin plăcute, dar de revenit ele nu mai revin niciodată, deşi mîine e o altă zi, şi din nou vei lua totul de la capăt.
Nu te păcăli însă... Azi seamănă poate cu ieri, şi aduce cu mîine...dar zilele vieţii noastre nu vor fi nicicînd identice. Cresc astăzi cu ceea ce au fost ieri, iar mîine e deja altceva. Împlinesc astăzi visul de noapte, iar mîine fac deja planuri pentruun alt viitor. Sînt praguri de trecut...sau alte trepte de urcat. Dar sînt mereu egală cu mine însămi, şi pentru mine e de ajuns. Şi dacă astăzi nu-mi pare rău pentru ieri, şi dacă pot visa deja la ceea ce voi fi mîine, am toate motivele din lume să fiu fericită. Aş vrea doar să fii TU cu mine mereu.
O nouă zi. Un nou răsărit de soare. Din ce în ce mai scurtă ziua ,timpul zboara asa repede. Nu-mi place frigul, nu-mi place ziua scurtă, îmi place căldura, vara, lumina, viaţa.
