Pablo Neruda – Poem

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea,
cine prefera negrul pe alb si punctele pe “i” in locul
unui vartej de emotii, acele emotii care fac ochii sa
straluceasca, oftatul sa surada,
si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si
indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte
sfaturile “responsabile”.
Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste;
cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea;
cine nu se lasa ajutat.
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si
de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte
de a-l fi inceput;
cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras si cine
nu raspunde chiar daca cunoaste raspunsul.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intodeauna ca
“a fi viu” cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire
splendida.
Totul depinde de cum o traim…
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare.
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul.
Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie.
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale.
Daca va fi sa furi, fura o sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica.
Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire.
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in
fiecare zi…

Reacţia emoţională

Stim deja ca “reacţia emoţională” negativă hrăneşte o structură energetic informaţională cu frecvenţă de vibraţie negativă.
Orice persoană, prin gândurile sale, alimentează astfel de structuri de câte ori emite pe frecvenţa de vibraţie a respectivei structuri.
Şi asta nu-i totul; conectarea omului la structurile energetice negative existente în câmpul informaţional global atrage evenimente din realitatea înconjurătoare sau “variante de viaţă” specifice.
În consecinţă, când gândim cu nemulţumire, cu teamă, cu disperare sau cu orice alte stări emoţionale negative ne conectăm la diferite evenimente de viaţă prin intermediul cărora “suntem agăţaţi” de structurile energetice negative.
Astfel, evenimentele de viaţă, bune sau rele, frumoase sau urâte, drepte sau injuste, pe care le dorim prea intens sau nu le dorim deloc nu sunt altceva decât “cârlige” prin care continuăm să hrănim “nişte structuri informaţionale” fixate pe frecvenţa de vibraţie a minţii noastre.
Important este să ne abatem de la obiceiul de a interpreta şi gândi lumea în culorile sumbre ale gândurilor negative. Consecinţa şi costul acestui obicei este prea mare, având în vedere că, simplul fapt de a rămâne agăţaţi în frecvenţele joase ale acestor structuri energetice înseamnă a accepta variante de viaţă corespunzătoare emisiilor respective.
Chiar dacă noi nu facem legătura între gândurile, trăirile interioare personale şi ceea ce se întâmplă la nivelul evenimentelor de viaţă, la o privire atentă vom înţelege că ele au “aceeaşi esenţă”.
Paradoxul experienţei în viaţa de zi cu zi constă în faptul că se poate să fim bine intenţionaţi, chiar idealişti, cu multe calităţi şi reuşite, dar – în acelaşi timp – tocmai unele dintre atitudinile pozitive să ne pună într-o relaţie încordată cu anumite aspecte ale lumii: şi astfel ajungem să generăm gânduri şi emoţii negative tocmai pentru că respingem şi mai ales subliniem (evidenţiem) lucrurile nedrepte, nefericite, discordante sau urâte ale lumii.
Din orice motiv am emite energie negativă, “structurilor energetic-informaţionale” nu le pasă; ele doar se hrănesc cu revolta, cu suspinele, cu durerile, nemulţumirile şi temerile noastre.
Iată de ce, pentru a schimba o “variantă negativă de viaţă” noi avem nevoie să gândim diferit.
Să ne schimbăm atitudinile mentale. Şi, nu în ultimul rând, să avem abilitatea de a vedea în tot ce ne supără, ne deranjează, ne produce emoţii negative un stimul pentru ca mintea noastră să emită negativ şi să atragă apoi evenimente mai negre.
Aşadar, să privim cu întreaga responsabilitate către atitudinile pe care le avem; dacă-i dispreţ, se poate să dispreţuim pe bună dreptate pe cineva, dar structurile energetice negative (atenţie, acestea nu sunt persoane!) sunt neinteresate de dreptatea noastră. Ele ne absorb energia negativă emisă şi ne ţin legate de ele.
Dacă avem motive să detestăm, să urâm, să atacăm pe cineva, situaţia stă la fel.
Emisia noastră emoţională este cheia problemei.
Apoi, schimbarea atitudinii faţă de problema respectivă ne ajută, încetul cu încetul, să ne modificăm emisiile şi să ne întâlnim cu evenimente, situaţii şi lucruri mai plăcute în viaţă.
Să reţinem că plutim cu toţii într-un câmp informaţional. Deci atenţie la judecăţile emise asupra altora!
Când ne zgândăre o situaţie, o persoană, un eveniment, nu persoana, situaţia sau evenimentul ne iau energia, cât structura energetică la care noi “aderăm” prin propriile gânduri.”