Dragi mei, pe 11 februarie 1866, ora 5 dimineața un grup de ofiteri cu pistoalele in maini, patrunde in palatul domnesc al lui Al. I Cuza, il scoala din somn si il obliga sa semneze actul de abdicare de pe tronul Romaniei. Faptul era de o gravitate fara precedent, caci ofiterii respectivi jurasera credinta Domnului tarii, parte din ei fiind chiar din garda palatului. Asadar, 11 februarie 1866 este o zi a infamiei si a tradarii. Dau spre stiinta si rusine vesnica numele celor ce l-au trădat pe Cuza Voda: col. N. Haralambie, col. I. Calinescu, col. D. Cretulescu fratele primului ministru in functie, mr. D. Lecca, cpt. C. Pilat, cpt. A. Berindei, cpt. Al. Candiano-Popescu, cpt. A. Costescu si care, cu totii, vor face cariera de generali sub domnia lui Carol I.
141 de ofiteri ai armatei romane de la sublocotenenti la colonei au scris lui Carol I, tot in 1866, un memoriu cerand ca tradatorii sa fie pedepsiti. Cu o aroganta cainească specifica unui neamt primitiv si incult, Carol I, ignora memoriul, pe Al. Candiano-Popescu si-l face aghiotant regal, pe ceilalti generali, iar pe Cuza Voda il va urmari cu o ura neagra pana la moarte. Nu faptul ca Al. I Cuza a fost detronat e de condamnat, fiindca, insusi Cuza Voda declarase in decembrie 1865 ca e gata sa paraseasca tronul, ci modul cum s-a infaptuit TRADAREA si de catre cine: OFITERI ROMANI. Dupa abdicare, Cuza e tinut prizonier 48 de ore in locuinta unui dusman personal, C. Ciocarlan iar pe 13 februarie 1866, este urcat intr-o caleasca si escortat la Brasov, iar de acolo in Austria. Inainte de a parasi tara declara: ”Sa dea Dumnezeu sa mearga tarii mai bine fara mine, decat cu mine! Traiasca Romania!” Se stabileste la Viena și Florenta unde isi cumpara doua mici proprietati. In 1867 scrie o scrisoare lui Carol I, prin care il roaga sa-i dea voie sa vina in tara ca sa traiasca la Ruginoasa. Carol I l-a refuzat. La doar 53 de ani, pe 15 mai 1873, Cuza Voda moare in Germania, la Heildelberg.
Regele Italiei, Victor Emanuel isi exprima durere si tristetea pentru moartea marelui Domn pe cand Carol I n-a trimis niciun mesaj. Trupul este adus în tara si inmormantat la Ruginoasa, sute de mii de tarani plangandu-i moartea cu lacrimi amare si durere adevarata. Al. I Cuza a iubit din toata fiinta sa Romania, pe care a slujit-o cu credinta, devotament si loialitate toata viata, fiind pentru poporul roman o adevarata icoana morala, cat si pilda de urmat intru slujirea Patriei.