Mergea încet în urma tuturor..
Un copilaș care ducea în spate
O plasă simplă de un leu..
Si parcă înainta cu greu...
Căci ii era atâta de rusine..
Si teamă că ceilalți vor râde..
Că el e un copil orfan..
Nu are nici măcar...ghiozdan..
Dar a promis lui Dumnezeu..
Că orișicît i-ar fi de greu...
Si orișicît l-ar chinui..
....El nu se va opri....
Va învăța chiar dacă acasă..
Nu are nici fitil la lampă..
Si chiar desculț dacă ajunge..
Si chiar de n-are un colț de pâine...
Va suferi și va rabda..
Căci i-a promis mamei asa...;
,,Voi invata și într-o zi...
De mine mândră ai să fii"..
Azi mama este în ceruri sus...
De-acolo îl veghează...
Si plânge în ceruri și Iisus...
Si îngerii.... oftează...
Merge încet în urma lor...
Zicând o rugăciune...
Ajuta-mă... Părinte al tuturor...
Să îndeplinesc a mea promisiune...
Maria Pintican...