Durerea unei mame...

 

Garbovita de durere..
Si de anii ce-au trecut..
În gând spune-o rugăciune..
Pentru fiul ei...pierdut...

Pe căile...străinătății..
Departe în lumea cea haină...
Curg lacrimile pe obraji...
Ea ..doar ea-i de vină...

Poate... n-a muncit destul..
Să-i poată da .... averi...
Dar i-a dat si sufletul..
Si toată munca ei...

Azi ...se simte vinovată...
Si se roagă...neîncetat...
Să vină fiul ei...acasă..
Să nu mai plece...niciodat.

Copile dus în țări străine...
Să nu uiti...niciodată..
Cu toti banii ce-i aduni...
Nu poti cumpăra...vreodată...

Mângâierea mamei....
Lacrimile ei...
Binecuvântarea...
Nu le iei pe... lei...

Dar Iti vei da seama..
Când ea va pleca...
Ce-a însemnat mama..
Și...iubirea sa....

Garbovita de durere...
De durere si de dor...
Plânge-o mama și se roagă..
Pentru al ei...fecior...

Maria Pintecan..

Mulțumesc...Iisuse bun..

                   

Când pe calea vieții mele..
Sunt ploi și furtuni..
Când lovit imi e obrazul..
Si când vine si necazul...

Când ... chiar cel de m-ai aproape..
Nu imi vede suferința...
Când în jur e nepăsare...
Si când e slabă...credința...

Mă aplec în rugăciune...
Și te strig Iisuse bun..
,,Doamne...vino lângă mine...
Ajuta-mă pe-al vieții drum..

Vino...opreste furtuna ..
Șterge plânsul meu obraz...
Din mocirlă mă ridică...
Și mă scapă de necaz.."

Și de-odată simt o pace...
Furtuna se potolește...
Nu sunt singură pe cale...
Domnul Slavei mă însoțește....

Lacrimile încep să curgă..
Să brazdeze al meu obraz...
Mulțumesc din suflet...TATĂ...
Lângă mine ai fost si azi...

Maria Pintican...