luni, 28 octombrie 2024

Părintele Macarie Beşliu – Schitul Munteoru, Vrancea





„A venit la mine o femeie și mi-a zis: „ Părinte, a spus medicul că nu o să am copii, că eu sunt bolnavă.” „ Nu te mai lua după doctori, că o să ai copii. Ai să ai.” „ Părinte, nu am cum…”, a zis doamna.
„ Du-te acasă, îi zic, că o să ai două fete. Ca să-mi aducă, mai târziu, fetele. Le-a adus să le văd, două fetiţe gemene.”
“Altădată au venit patru medici de la Bucureşti, soţul şi soţia medici, socrii, medici amândoi. Şi au venit la părintele . „De unde sunteţi?” „De la Bucureşti.” „La ce aţi venit?” S-au recomandat: „Am venit la dumneavoastră, suntem medici.”
„Păi, voi veniţi la mine?” Ea, fata, a spus: „Da, dar dumneavoastră sunteţi doctor sufletesc”.
Şi zice: „Părinte, sunt bolnavă. Am o moleşeală şi am fost la toţi doctorii şi colegii şi soţul şi soacra şi socrul şi nu îmi spun ce am, spun că nu am nimic.”
„Măi, dacă îţi spun ce ai, te sperii?” „Nu, părinte.” Era foarte curajoasă.
„Ai cancer.” S-a făcut albă. „Ei, ziceai că nu ţi-e frică, vezi !
Te-am incercat.” Am zis asta ca s-o întăresc. „Te-am încercat, dar vezi că ţi-e frică?” „Da, părinte, dacă mi-aţi spus dintr-odată?”
„Păi, dar cum să-ţi spui, uşor, după ureche? Ţi-am spus ce ai. Nu ai nimica, fato, ai o lenevie în corp. Mai faci tratament, nu fă efort. Nu te mai gândi că ai ceva, nu ai nimica.”
I-am oprit pe bărbatu-su şi pe soacră-sa şi le-am spus că are cancer în sânge şi nu o duce mai mult de o lună.”
Şi la o lună rudele fetei mi-au dat telefon că a murit. Aşa de rapid a fost.

De cum te priveşte, Părintele Macarie te scanează şi imediat îţi spune ce are de spus, te caracterizează imediat, e foarte direct și tranșant în orice problemă ai avea.
E un sfânt în viaţă, are dar de la Dumnezeu.
În prezent își duce zilele la Schitul Munteoru, comuna Vintileasca, fiind cel mai important duhovnic din zona Vrancei.
Fragment din Articolul: https://dragosteavasalvalumea.wordpress.com/.../preoti.../


duminică, 27 octombrie 2024

UNDE NI-S NEBUNII?


                       

Eliana Popa
 
Unde sunt acei nebuni care-aud de sus chemarea,
Să ridice neamul nostru și să îi redea onoarea?
Unde ni-s nebunii țării care au curaj să lupte
Cu un veac de întuneric și guvernele corupte?

Stăm cu frunțile-n țărână și cu ștreangul sub bărbie
N-ai avut stăpâni, române, însă azi stai în robie!
La piciorul Europei ne așează guvernanții,
Tote slugile ocultei, toți pigmeii și-nbuibații!
 
Căci acei ce ni-s aleșii s-au făcut stăpâni pe toate,
Nu i-ar mai răbda pământul, de lichele-mpăunate!
Zic și eu ca Eminescu:,, mânca-le-ar inima câinii"
Celor ce ne pun cătușa tot mai strâns în jurul mâinii.
 
Unde ni-s nebunii, Doamne, care-s pregătiți să moară,
Pentru Adevăr și Neam, pentru Tine, pentru Țară?
Caci în veacu-acesta negru, voi fi socotit nebun,
Daca vreau să-nving minciuna și nu vreau să mă supun.
 
Unde ni-s nebunii, Doamne, s-au născut sau se vor naște?
Doar prin jertfa lor de sânge, Neamul nostru va renaște!
Însă până-n acea clipă când s-or ridica nebunii
Tu, române, saltă-ți fruntea, noi aici suntem stăpânii!


Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog