sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Sufletul copilului : sincer şi curat....!


 ► „Unii oameni nu putrezesc după ce mor fără să fie îmbălsămaţi, pentru că trupurile lor au fost băgate în pământ cu cerul în ei“ - Sabina Dallu, 12 ani.
 ► „În religia noastră creştin ortodoxă, oamenii care au murit se îngroapă în pământ pentru că aşa este bine, să punem la loc ceva de unde l-am luat“. - Felix Roncea, 12 ani.
 ► „Picătura este bombată, mai ales lacrima şi sudoarea, pentru că ele sunt pline de sentimente“. - Ana Maria Pop, 14 ani. 
► „Inima bate, bate până se stinge, că inima e ca lumânarea şi dacă tu crezi în Dumnezeu, El ţi-o aprinde din nou în cer“. - Claudia Drăghia, 9 ani. 
► „Ca să ne iubim semenii trebuie să ne antrenăm la nevorbit vorbe urâte“. - Arcadie Martin, 8 ani.
 ► „La uşa inimii cuiva nu trebuie nici să ciocăneşti, nici să năvăleşti, nici să te rogi, ci trebuie doar să cânţi“. - Florentina Stoian, 11 ani. 
 ► „Când îl ai pe Dumnezeu în suflet, toţi oamenii din jurul nostru ne sunt rude“. - Cătălina Opaina, 14 ani.
 ► „Umorul este vitamina de luat la viaţă grea“. - Raluca Bărbulescu, 14 ani.
 ► „Se spune despre artişti că umblă cu capul în nori, că artistul vrea mereu să-l vadă pe Dumnezeu“. - Irina Moscu, 12 ani. 
► „Omul este o adevărată fabrică de dorinţe, pentru că se naşte cu dorinţa de viaţă şi moare cu dorinţa de a fi veşnic“. - Matei Filimon, 14 ani. 
► „În bisericile ortodoxe, sfinţii sunt slabi, alungiţi la faţă şi la corp, pentru că aşa arată cei care sunt buni la suflet, că lor le-a rămas în corp doar sufletul, au ajuns numai piele şi suflet“. - Tudor Matache, 12 ani.
 ► „E bine ca atunci când eşti elev să înveţi poezii, pentru că aşa cum depun oamenii bani în bancă, pentru mai târziu, trebuie să aduni poezii în şcoală, ca să ai poezie când te faci mare“. - Ana Matei, 12 ani.
 ► „Nu-şi trăiesc viaţa, spun unii despre călugări, deoarece li se pare greşit cum călugării prea şi-au lipit viaţa de suflet şi nu şi-au lipit-o de trup, cum fac alţi oameni“. - Paul Păun, 12 ani.
 ► „Numai cel ce aude cu sufletul, se poate încânta de concertul dat de greier şi de izvor“. - Nicoleta Ştefan, 14 ani. 
► „Muzica te curăţă de urât, dar numai dacă o foloseşti ca săpunul, adică toată viaţa, nu aşa, din când în când“. - Irina Răducanu. 
► „Diferenţa dintre mama, tata şi Dumnezeu e că mama şi tata pot crea oameni, dar nu plante şi animale şi e imposibil ca ei să facă o mare“. - Roxana Chis, 10 ani.
 ► „Sfinţii învaţă la o şcoală din cer, că ei locuiesc pe pământ, dar îngerii le aduc din cer lecţii în fiecare zi, să le facă acasă“. - Leon Alexandru Guţu, 8 ani.
 ► „Dumnezeu îi iubeşte pe cei necredincioşi, dar îi iubeşte cu suferinţă“. - Ion Martin, 10 ani.
 ► „Albinele de aia ne dau nouă toată ceara lor, că au văzut ce facem noi cu ea, că facem lumânări pentru Dumnezeu, şi atunci albinele nu o mai păstrează pentru ele“. - Pavel Martin, 8 ani. 
► „Dacă ar apărea aici, acum, Domnul nostru Iisus Hristos l-aş întreba dacă mă poate duce la Mama Lui, că eu vreau să o întreb pe Maica Domnului cum este să ai un copil-Dumnezeu“. - Alina Andreea Zane, 8 ani.
 ► „Icoanele sunt portretele de familie ale lui Dumnezeu“. - Ana Maria Badea, 12 ani.


vineri, 10 ianuarie 2014

Dumnezeu m-a calauzit si rostopasca mi-a salvat viata!



Scris de Alec Blenche in data de ianuarie 10, 2014

Din seria marturiilor vindecatoare va prezentam povestea emotionanta a doamnei Flory Iacsity, care s-a vindecat de tiroida Hashimoto

“Povestea mea, incepe cred, cu povestea mamei mele, bolnava de o alta boala autoimuna, bolnava de 35 de ani, o trauma pt mine, dar nerealizand niciodata ca, am mostenit ceva ce avea sa-mi marcheze si schimbe viata! Am avut din copilarie probleme cu raceli frecvente, o operatie de amigdalita, dar nimeni nu si-a dat seama ca eu am probleme mult mai mari care mai tarziu mi-au facut viata un cosmar! Eram abonata antibioticelor, in ultimii ani avand chiar pneumonii si dureri mari de gat! La 36 de ani(acum am 43), am decis sa vin la munca in Italia, fiind o persoana foarte activa , avand medici buni la care mergeam frecvent la control! Schimband clima, apa, aerul, am inceput sa am dureri de gat tot mai puternice, oboseam usor, simteam ca ceva rau mi se pregateste, dar nu banuiam dimensiunea raului.

Munceam tot mai greu, ma trezeam dimineata mai obosita decat ma culcasem, chiar daca dormeam toata noaptea, ma durea capul si eram fara putere, cu dureri grozave in gat! Eram intr-un sat , uitat de lume ,neavand acces imediat la un centru specializat, dar oricum nu ar fi schimbat mare lucru, pt ca bolile autoimune nu au cura! Cand n-am mai reusit sa respir,am fost dusa de urgenta la spital, unde mi s-a spus ca sigur am facut alergie la ceva medicament , dar nu e nimic de speriat! A urmat un calvar de 4 ani, din care crizele respiratorii erau cel mai mare cosmar al meu; medicii mi-au dat o gramada de diagnostice si cure, care mi-au facut mai mult rau, decat bine!

Luam hidrocortizon pt crizele respiratorii, mancam greu pt ca nu puteam sa inghit, dar mi-era vesnic foame , pt ca toate curele puternice au efecte secundare puternice! Asteptam sa se raceasca mancarea, nu puteam sa inghit cald, nu puteam vorbi, eram un om condamnat! Am ajuns la 100 kg, 3 crize respiratorii la zi, dureri ingrozitoare de gat si un moral la pamant! Nu puteam nici sa ma intorc acasa pt ca nu puteam sa calatoresc, si stiam ca acasa nimeni nu se uita la tine daca nu ai bani sa-ti platesti curele! Asa ca am decis sa lupt pt viata mea, sa muncesc incet, asa cum pot si sa incerc sa am o speranta, sa nu am soarta mamei mele, care de 35 de ani sta mai mult pe pat sau in spital!

Primul lucru bun, dupa un timp,a fost ca un medic din Italia si-a dat seama ca am probleme la glanda tiroida, gatul mi-era inflamat , nu puteam nici sa-mi intorc capul, durerile erau groaznice! Dupa o lunga perioada de timp, in care crizele respiratorii s-au mai diminuat, am hotarat sa ma intorc in Romania , pt ca voiam sa fiu cu familia mea;medicii mi-au descoperit o ciuperca in gat, de la prea multe antibiotice si hidrocortizon, se numeste Candida si eu eram plina de asta ma durea in interior gatul atat de rau; dar pe mine ma durea si in afara si trebuia sa fac analize mai profunde la endocrinologie. Am fost la Timisoara si mi s-a pus diagnosticul de tiroidita autoimuna Hashimoto, dar nici un fel de tratament! Ma tineam cu greu pe picioare,eram slabita si disperata!Am incercat si la Cluj la institutul Oncologic,avand si noduli, vroiam sa ma operez,orice doar sa ma simt macar putin mai bine!

Medicii mi-au spus ca pt mine nu se poate face nimic, problema fiind a sistemului imunitar, oricum, operatia nu mi-ar fi ajutat mult. Am simtit ca totul s-a terminat pt mine, m-am intors acasa cu sufletul pustiit si m-am rugat lui Dumnezeu sa ma ajute sau sa ma ia la el, pt ca nu mai puteam, era prea mult! Dupa cateva zile, eram in pat, sotul meu ma ajuta si ma sustinea sa nu cad din picioare, cineva mi-a pus in mana o revista, nu aveam nici un chef de nimic, ameteam imediat, analizele de sange erau toate in stele, aveam palpitatii si nu vroiam nimic; dar ceva m-a indemnat sa deschid acea revista in care am gasit cateva randuri despre rostopasca, ca ajuta mult in bolile autoimune!

Am stiut imediat ca sosise raspunsul a ceea ce eu cautam de atata timp! Sotul meu mi-a cumparat tinctura de rostopasca, am citit prospectul si am facut exact asa cum scrie! Dupa 3 zile am coborat singura din pat si am reusit sa stau singura in picioare;am izbucnit in plans , de fericire, uitasem ce bine e sa stai in picioare singur, am continuat cu consecventa tratamentul si organismul meu, a inceput sa-si revina la normal! Am suspendat orice medicament, n-am mai avut niciodata vreo criza respiratorie, nu mai imi cadea parul atat de mult, ma uitam in oglinda si vedeam un progres fantastic; am slabit 23 de kg in 2 ani,fara diete, incepeam sa imi reiau viata mea de unde mi-o furase boala. Pt Candida folosesc propolis, un dezinfectant exceptional, mi-au disparut mult din cearcane, multi din cei care m-au cunoscut cand eram bolnava nu ma recunosc, ma privesc ca pe un mort intors la viata! Ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi, cand stau in picioare, cand inghit, cand vorbesc, pt ca pot sa ma bucur de viata! Acum, ma ocup eu de alti bolnavi, muncesc, stiu ca toata viata o sa am aceasta boala, pt ca mi-a fost diagnosticata prea tarziu, dar cu aceasta planta am o viata normala,o viata noua! Va doresc tuturor numai bine, sa nu treceti niciodata prin ce am trecut eu, dar daca suferiti, nu uitati ca Dumnezeu va poate ajuta, luptati, zambiti , viata e frumoasa!”
Daca ai si tu o poveste vindecatoare si vrei sa ii ajuti si sa ii inspiri si pe altii ne-o poti trimite la adresa de email : office@viataverdeviu.ro si noi o vom publica pe site-ul www.viataverdeviu.ro

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog