Cand a fost sa plec in lumea larga
Si destinu-n carca sa mi-l port
Fericirea a ramas acasa,
Fericirea n-are pasaport.
Ca asa-i in tara nimanuia,
Vamesii prin sange-ti scotocesc
Sa nu iasa clandestin din Tara
Nici un strop din tot ce-i omenesc.
Numai dorul s-a ascuns in mine
Si blestemul de a fi poet,
De aceea umblu printre oameni
Scotocind prin suflet – indiscret.
… Lume buna, unde-i fericirea?
Dorul greu in suflet de ce-l port?
Fericirea ne-a ramas acasa,
Fericirea n-are pasaport.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu