DE LUAT AMINTE !!!

În Grecia antică, Socrate avea o mare reputație de înțelepciune. Într-o zi cineva a venit să-l găsească pe marele filosof și i-a spus:
- Știi ce am auzit despre prietenul tău?
′′ Un moment ′′ a răspuns Socrate. Înainte să-mi spui, aș vrea să-ți fac un test, cel din cele trei site.
- Cele trei site ?
′′ Dar, a continuat Socrate, înainte de a spune totul despre ceilalți, este bine să-ți faci timp să filtrezi ceea ce ai vrea să spui. Eu îl numesc testul celor trei site. Prima sită este adevărul. Ai verificat dacă ceea ce îmi spui este adevărat?
- Nu... tocmai am auzit despre asta...
- Foarte bine. Deci nu știi dacă e adevărat. Să continuăm cu a doua sită, cea a bunătății. Este ceva bun ce vrei să-mi spui despre prietenul meu?
- Oh, nu! Dimpotrivă.
′′ Deci, ′′ a continuat Socrate, ′′ vrei să-mi spui lucruri rele despre el și nici măcar nu ești sigur că sunt adevărate. Poate mai treci testul, rămâne a treia sită, sita utilitară. Este util că știu ce mi-ar fi făcut acest prieten?
- Nu, serios.
- Deci, a concluzionat Socrate, ceea ce voiai să-mi spui nu este nici adevărat, nici bun, nici util; de ce ai vrut să-mi spui?
Dacă fiecare dintre noi ar putea medita și practica acest mic test... poate lumea ar fi mai bună.
Dar câți înțeleg?!?

MAI ACTUAL CA NICIODATA

 

"UN TANAR DIAVOL: - Cum ai trimis in iad atatea suflete?
BATRANUL DIAVOL: - Prin frica! Cel tanar: - Bravo! De ce le era frica? Razboi? Foamete?
BATRANUL: - Nuuu... De o boala!
CEL TANAR: - Nu s-au imbolnavit? Nu erau pe moarte? Nu a existat niciun leac?
BATRANUL: - ... s-au imbolnavit. Au murit. Exista un leac...
CEL TANAR: - Nu inteleg...
BATRANUL: - Au crezut din greseala ca singurul lucru pe care trebuie sa-l păstreze cu tot prețul este VIAȚA!!!

Nu s-au imbratisat... Nu s-au salutat... S-au indepartat unul de celalalt! Au renuntat la toate contactele umane, la tot ce este omenesc! Au ramas fara bani. Si-au pierdut locul de munca. Dar au sa se teama pentru viata lor chiar daca nu mai aveau nici macar paine. Au crezut tot ce-au auzit, au citit ziare si au crezut orbeste tot ce au citit. Au renuntat la libertate. Nu au mai plecat de acasa. Nu au mers nicaieri. Nu si-au vizitat rude si prieteni. Lumea s-a transformat intr-un mare lagar de concentrare, cu prizonieri voluntari. Au acceptat totul!!! Doar pentru a supravietui unei alte zile mizerabile... Nu au trait, au murit in fiecare zi! A fost usor sa le iau sufletele mizerabile...".

(C. S. Lewis - "Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tânar” - carte scrisa in 1941).

NELSON Mandela...

    (EXTRAORDINAR)

   Nelson Mandela, ne istoriseste o intamplare impresionanta: “Dupa ce am devenit presedinte, am cerut escortei mele sa mergem la un restaurant, la pranz. Ne-am asezat si fiecare dintre noi a cerut ce a vrut. La masa din fata, era un barbat, care astepta sa fie servit. Cand a fost servit, i-am spus unuia dintre soldatii mei: sa-i spuna acelui om sa ni se alature. Soldatul s-a dus si i-a transmis invitatia. Barbatul s-a ridicat, si-a luat farfuria si s-a asezat chiar langa mine. Pe masura ce manca, mainile ii tremurau constant si nu ridica capul din farfurie. Cand am terminat, si-a luat la revedere, fara  sa ma priveasca, i-am strans mana si a plecat. Soldatul mi-a comentat: “Madiva, acel om trebuie sa fie foarte bolnav, din moment ce mainile lui nu incetau sa tremure in timp ce manca”. 

“Deloc! motivul tremurului sau este altul”. Apoi le-am spus: “Acest barbat a fost gardianul inchisorii unde ma aflam. Dupa ce m-a torturat, am tipat si am plans  cerand apa si el a venit m-a umilit, a ras de mine si in loc sa-mi dea apa, a urinat pe capul meu. Nu era bolnav, era speriat, asteptandu-se ca eu, acum presedintele Africii de Sud, sa-l  trimit la inchisoare si sa-i fac acelasi lucru, cum a facut el cu mine. Dar eu nu sunt asa, acel comportament nu face parte din caracterul meu si nici din etica mea.

 “Mintile care cauta razbunare distrug natiunile, in timp ce acelea care cauta reconciliere construiesc natiuni. In timp ce ieseam pe usa libertatii mele, stiam ca, daca nu renunt la toata furia, ura si resentimentul, as ramane in continuare prizonier”. 

   🙏 Cine are minte, sa ia aminte la cele mai de sus cuvinte!

   🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa ne binecuvanteze pe toti si ne dea si noua putere sa iubim pe vrajmasii nostri! Amin si Aliluia!

                                                                                                                                    Preot Ioan 🛎.

Povestea unui bătrânel

SURSA

Ioan Bebeselea

6 iunie 2018  

De ce mă insulți copile,
Mă trimiți în pod să zac?
Am muncit doar pentru tine,
Să înveți, casă să-ți fac.

Și-n spatele casei tale
Am făcut o cămăruță
Ca să nu vă stau în cale
Când îți vei lua mândruță.

Ți-am trecut copilul meu,
Fiindcă te am doar pe tine,
Totul pe numele tău
Crezând că așa e bine.

Socotind că n-oi trăi
Să împărățesc pământul
Și nici tu nu m-oi sili
Să îmi sap singur...mormântul.

S-au scurs anii dintr-un foc
Și-ai luat mândruța ta
Și acum nu mai am loc
Nici în cămăruța mea.

Fiindcă e lângă grătar,
Eu crap ușa să miros,
Musafirii vin mai rar
Când în prag apare-un moș.

Te-am crescut ca floarea-n glastră
Și tu-mi spui în pod să urc,
C-asta este casa voastră
Și pe jos mai mult vă-ncurc.

Nu mai pot copilul meu,
Lasă-mă în cămăruță
Și mă rog la Dumnezeu
Să mă ia a ta măicuță.

Și dacă pân’ voi pleca
Mă mai îmbăt de miros,
Ușa n-o voi mai crăpa
Să vă supere un moș!

STIU FAPTELE TALE

https://babylenuta.blogspot.com/

Dragii mei, ne spune Dumnezeu in Biblie: “Stiu faptele tale: Ca nu esti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi RECE sau FIERBINTE! Astfel, fiindca esti CALDICEL - nici fierbinte nici rece -, am sa te vars din gura mea. Fiindca tu zici: sunt bogat si m-am imbogatit si de nimic nu am nevoie, si nu stii, ca tu esti cel TICALOS si VREDNIC DE PLANS, si SARAC si ORB si GOL.

Te sfatuiesc sa cumperi de la Mine, aur lamurit in foc ca sa te imbogatesti, si vesminte albe, ca sa te imbraci si sa nu te dea pe fata rusinea goliciunii tale, si alifie de ochi ca sa-ti ungi ochii si sa vezi” (Apocalipsa 3:18).

Pe cei RECI, (adica ateii) si pe cei CALDICEI (crestini ortodocsi de suprafata, doar cu numele), ii va varsa din gura Sa, adica, vor fi trimisi in osanda iadului. Unii se cred BOGATI, material sau spiritual, dar se inseala, fiindca, toate sunt ale lui Dumnezeu.

Multi oameni sunt TICALOSI (pacatosi), chiar VREDNICI DE PLANS (pentru ca staruie in pacate), SARACI (in fapte bune), ORBI (sufleteste) si GOI (de Harul Duhului Sfant). De la Dumnezeu trebuie sa cumparam (sa cerem prin rugaciuni): AUR (credinta crestin ortodoxa, care este ca aurul, fiind cea adevarata, stramoseasca si mantuitoare. LAMURIT IN FOC, doar Dumnezeu stie numarul mucenicilor, martirilor si marturisitorilor dreptei credinte, ba unii chiar au fost arsi in foc si nu s-au lepadat de Iisus Hristos.

Bogat, este un crestin ortodox, fiindca prin botez s-a imbracat in Iisus Hristos. Crestinul ortodox, va avea “vesmantul sufletului”, alb, prin Spovedanie si Impartasanie. Iar citind Biblia Ortodoxa Vietile Sfintilor si scrierile Sfintilor Parinti, invataturile acestea vor fi ca o alifie si i se vor deschide ochii sufletului.

Si acum intrebare: “Reci” nu suntem, dar, SUNTEM NOI OARE, FIERBINTI IN CREDINTA???

Preot Ioan .

Ca o minune...

"Imaginea aceasta este din Parcul Național Bükk (Ungaria). O lecție !
Omul a tăiat pomul mai tânăr, dar copacul adult nu l-a lăsat să moară, de ani de zile îl susține și-l hrănește cu două "brațe" întinse la nevoie. De atunci își cresc frunzele și trec prin fiecare anotimp împreună."

M-am tot gandit daca sa postez sau nu...

 M-am tot gandit daca sa postez sau nu...

Miercuri dimineata la ora 6:00 ma trezesc sa plec spre Cluj, fiind foarte stresat pentru ca aveam doua examene si in acelasi timp grabit, uit sa-mi fac rugaciunea. Imi aduc aminte dupa ce pornesc, asa ca m-am rugat in timp ce conduceam (dar vai de ea rugaciune, cred ca mai mult a fost din obligatie). In ultima localitate, inainte sa intru in județul Cluj cineva imi face cu mana sa opresc.

Parca cineva imi soptea sa opresc (nu obisnuiesc sa iau la ocazie)...opresc, cobor geamul, un tanar cu chipul bland ma intreaba daca il pot lua pana la Cluj. Eu, grabit, i-am zis doar sa urce. Nu aveam chef de discutii, desi a incercat sa lege vorbe cu mine, ma gandeam doar la examene fiind in continuare stresat. Insa, la un moment dat, foarte serios, ma intreaba acest tanar: "Faci des acest drum?" Si eu i-am raspuns ca aproape saptamanal.

Si din nou ma intreaba, "Tu ai observat ca in fiecare zi campul si florile sunt altfel decat ieri?" Eu: "Nu prea ma uit la flori, mereu sunt grabit si stresat." El: "Pacat..." Si tace. Trec cateva minute si il intreb, "Dar tu mergi des la Cluj de observi cum natura isi schimba fata in fiecare zi si cum de te uiti dupa flori pe camp, nu ai alte ganduri sau prioritati?" Si vad cum incet isi ridica mana spre cap si isi trage usor caciula (era una subtire) si in acel moment am crezut ca toate puterile m-au parasit. Ma uitam in oglinda si eram ba galben, ba alb.

Si incepe sa-mi povesteasca: "In urma cu un an si doua luni am fost diagnosticat cu leucemie, si de cateva luni merg de 2 ori pe saptamana la citostatice, pana acum un an eram exact ca tine, mereu grabit, stresat si nu realizam cat de minunat este tot ceea ce ne inconjoara. In fiecare dimineață uitam sa-i multumesc lui Dumnezeu ca sunt viu (au fost nopti cand doar atata ziceam "Doamne mai da-mi o dimineata") acum crede-ma ca nu mai uit, si ma minunez de tot ce vad, de tot omul, de putinul pe care il am,si de fiecare data cand ies din curte, ma gandesc ca poate nu ma mai intorc acasa, dar totusi daca mor as vrea sa mor acasa..." Oarecum ma aflam in fata unui om care după spusele lui nu odata ci de mai multe ori poposise la discutii cu moarte si imi era frica, dar in acelasi timp ma gaseam in fata unei enorme lectii de viata!

Bineinteles ca l-am dus pana in fata spitalului unde facea tratamentul si i-am incredintat ca o sa ma rog pentru el. Atat i-am putut spune ca Dumnezeu care a facut trupul, El il poate si vindeca. Am realizat pe urma cata valoare poate avea un trandafir, familia, prietenii, tot ceea ce ne inconjoara, cata valoare am eu in ochii lui Dumnezeu pentru ca am mai deschis ochii inca intr-o dimineata. Si totusi, ce puțin apreciem noi aceste detalii din viata noastră. PRETUIESTE TOTUL!

AZI ESTE AL TAU, MAINE NU STII DACA MAI ESTE...

Text preluat!

Ţăranul este omul absolut!

 

Bogdan Ghindaoanu

"Ţăranii n-au ieşit niciodată în stradă, să poarte pancarte scrise cu majuscule sau să scandeze lozinci cu rimă. Ţăranii n-au venit la Bucureşti cu trenul, să dea cu sapa-n cap cuiva. Ţăranii-şi îngroapă în batiste legate la colţuri pensiile de ceapişti şi trăiesc din ce le dă Dumnezeu. Un fir de ceapă, o roşie, câteva ouă.

Ţăranii noştri şi-au dărâmat cuptoarele din curte şi-şi cumpără pâine cu cocă cleioasă, de la buticul din centrul satului. Pe ei nu-i invită nimeni la talk-show-uri, nici măcar în gradena cu public, să-i întrebe dacă mai trăiesc, dacă-i doare ceva, dacă au după ce să bea apă. Ţăranii români mai există doar în evidenţa populaţiei. În statistici, în barometre şi, o dată la patru ani, în calculele candidaţilor care-mpart găleţi brenduite, ulei şi zahăr, votanţilor din mediul rural.

Ţăranii noştri apar la televizor în emisiunea «Schimb de mame», la inundaţii, când cad casele din chirpici peste ei, sau de Paşte, să povestească, întru impresionarea telespectatorului de la oraş, cum se încondeiază ouăle. Ţăranii români peste care au trecut secete, potopuri şi liote de guvernanţi, una mai lacomă şi mai incapabilă decât alta, abia se ţin pe picioare. Ţăranii noştri sunt românii nimănui.

Ţara începe de la ţară. Aici ne sunt rădăcinile. Ca să smulgi un copac din pământ, îi tai rădăcinile. Îngenuncherea României a fost posibilă prin distrugerea, sistematică, a satului românesc. Prin batjocorirea ţăranilor, care-şi muncesc astăzi pământul pe datorie şi din respect, fără să aibă vreo brumă de profit, prin umilirea celor care-şi vând laptele din bătătură cu 40 de bani, pentru ca noi să-l cumpărăm din supermarket la un preţ de 10 ori mai mare, prin înjosirea celor care vin cu o legătură de pătrunjel la piaţă şi-s călcaţi în picioare de ţiganii afacerişti.

Avem 1,5 milioane de hectare de teren arabil necultivat… Ni s-au băgat pe gât şi le-am înghiţit, din ignoranţă şi din snobism, roşii de Turcia, cartofi din Italia, mere din Grecia, căpşuni din Spania, usturoi din China şi morcovi din toată Uniunea Europeană. Împingem, intraţi în transă, cărucioarele prin supermarketuri şi devenim consumatorii altora, fără să ne gândim la El. La ţăranul român care-şi vinde ouăle de găină la troc pe o pereche de chiloţi, la El, care-şi arde pieile şi lâna tunsă de pe oaie, pentru că nimeni nu i le mai cumpără, la El, care moare încet şi singur, fără bani de îngropăciune. Măria Sa, ţăranul român scuipat în obraz de ciocoii zilelor noastre, de boierii de la guvernare şi de orăşenii globalizaţi."

Sursa: http://anonimus.ro/2019/07/tara-incepe-la-tara/

Foto: Vlad Dumitrescu https://vladdumitrescu.ro/visit-romania/

Efemer...

,,Plecăm pe rând și în tăcere
Și-n locul nostru alții vin.
În lumea asta de durere,
Trăim, iubim, visăm, murim.

Și toate acestea se repetă,
De-a lungul anilor, la fel.
Doar nouă ni se pare-ntruna,
Că roata azi, o inventăm.

Și nimeni nu-i ca noi sub soare...
Ne amăgim orgolioși.
Uitând că suntem doar o boare,
La rândul lor, cum alții au fost.

Ne facem planuri peste planuri,
In trenul vieții care aleargă.
Dar trenul se oprește-n gară,
Vestind c-atât avea sa meargă.

Suntem mirați că ni se-ntămplă,
Noi, care-am fost orgolioși.
Crezând că mai e vreme încă,
Aflăm c-am fost atât de proști."

(Pirvu Florina)