Mi-e dor de anii de atunci..

 Mi-e dor de anii de atunci..

Când alergam pe drum desculți..
Când împărțeam un măr și-o pară..
Si-n suflet era primăvară...

Mi-e dor de vorba înțeleaptă ..
De sfaturile ce odată le-am primit..
Mi-e dor de ,,șapte ani de-acasa"...
Mi-e dor de drumul prăfuit..

Mi-e dor...atât de dor de toate..
Si daca aș putea întoarce..
Anii care au trecut....
Poate-am prețui mai mult..

Fiecare suflet...fiecare floare....
Fiecare om intalnit in cale..
Am stii să alegem grâul de neghină ...
Si n-am arunca in oameni cu ,,tină "..

Ce bine ar fi dacă pentru o clipă ..
Ne-am vedea copiii iarăși pe uliță..
Poate-am intelege că prietenia...
Este soră bună doar cu OMENIA...

Maria Pintican...