joi, 2 februarie 2012

Amza Pellea (n. 7 .04. 1931 - d. 12 .12. 1983)



Nea Mărin şi Anu' Nou
[i]Mă frate-miu, ăl bătîrn a lu al bătîrn, cînd îl întrebam io de viaţă, zîcea "mă nepoate, fusă, fusă şi se dusă". Aşa trecu şi 1971.
Fu un an bun, de ce să zîc! Fusăi sănătos... Veta sănătoasă, copiii, nepoţii, sănătoşi, grîu se făcu, porumb se făcu, vin se făcu, ce mai, an cu belşug! An bun, ce mai, că se mai întîmplară şi unele lucruri de-mi mearseră la inimă! P-ăia de la comparativă, de băgaseră mîinile pîn-la umeri în gestiune, îi dovedi şi-i băgă acolo unde le ie locu, că poate le vine mintea la cap, pe nepotul Stănel Brabete, îl decoră... mă fiecăruia dupe muncă şi străduinţă!
Şi cum s-apropria anu de sfîrşit, îi zîc lu Veta:
- Mă Veto, fata tatii, 'ai să petrecem anu nou cum scrie la carte mă, iote, facem cum vrei tu! Cum vrei tu, aşa facem.
Ee, dacă vrei să facem cum zîc io, zîce ia, 'ai să mergem la Bucureşti, să petrecem anu nou la naşu Pantelică, că tot a zis iel să venim. Ş-aş merge şi io o data să petrec şi să n-am treabă! Că de cînd mă ştiu, de anu nou muncesc de dau în brinci!
Mă, zîc, are dreptate muierea! Ia s-o mai scoţ, mă, în lume, să fim şi noi o dată musafiri, că gazdă fusăi de cînd mă ştiu, de cînd mă ştiu, fusăi gazdă!
Zis şi făcut, plecarăm, cu toate că nu mă prea bucurai, ca ăl de naşu la Bucureşti nu petrec anu nou, fac un soi de sîrbătoare de-i zîce ca la bulion...
Loai io o damijeană de zaibăr şi un curcan, cozonaci şi o oală cu sarmale, ca să nu mă duc cu mîna goală.
Pînă la Craiova, merseam cum merserăm. Di la Craiova, loai bilete la acelerat cu locuri rezervate.
Rezervate vorba vine, că locurile ierau, da' fiecare loc mai avea rezervat cîte doi-trei călători. Ierea un scandal în trin între ăi cu locuri rezervate, care şedeau jos, şi ăi cu locuri rezervate, de şedeau în picioare, de mai mare dragu, auz?
Io cu Veta avuserăm noroc că ne-nţepenirăm la capu vagonului, pe-nculoar şi nu mai ajunserăm la locuri, aşa că scaparăm de scandal. Da'pe drum mai încolo, auzii unii care se certau pe locurile noastre, aşa că strigai şi io:
- Taică, fă matale scandal, că sîntem din acelaş sindicat!
Ierea o-nghesuială, de mă gîndii "bine că loai curcanu tăiat" că altfel îl duceam stroşit de tot, da'de tot, auz?
Damijana, rămăsăi cu ia-n braţă. Adică vorba vine în braţă, că nu puteam să ajung cu mîinile la ia. Stă singură înghesuită pe deoparte de mine, pe de altă parte de doi militari şi un popă. Cred că pe burta popii stă mai mult!
La Piatra-Olt se mai dete lume jos, de putui să schimb picioru, că-mi amorţisă ăl stîng de tot, de tot.
Pusă şi Veta oala cu sarmale lîngă fereastră, da' n-apucarăm să răsuflăm, că se sui puhoi de lume de ziceai că e trinu de cauciuc, c-altfel nu-mi dau sama cum de-ncăpurăm atîţia.
Pă oala de sarmale se sui un copilaş şi se uită pe geam. Sucă al mic, nepotu lu naşu, ajunsasă pe la jumatea vagonului, că uitai să vă spui, că-l loasem şi pe Sucă. Că zisasă naşu să î-l aducem şi ta-su zîce:
- Duce-ţi-l mă, barem de anu nou să stau şi io liniştit!
Îmi spusasă iel:
- Mă Marine, pe Sucă ăsta mic, leagă-l!
Da'io cînd vazui înghesuială, zîc, lasă că n-are un'să duce!
Da'ăl jurat de copil, mai în patru labe, mai muşcă pe unu de picior, mai înţapă o cocoană, ajunsă pi la mijlocu vagonului.
- Sucăaa, zîc, unde ieşti?
- Acilea, nene Mărine!
- Vino-ncoa, mă!
- Vino matale!
- Pă'io nu pot, că ie-nghesuială!
- Pă'dacă nu poci matale, io cum să vin, că sînt mic?!
- Pa'vino cum te dusăşi, auz?
- Nu pot să mai trec pe unde venii, că mă bat ăia de-i muşcai.
Mă, zîc, mare minune cu Sucă ăsta!
- Stai dracu acolo cuminte, să nu te cherd!
Da'cum vorbeam io cu Sucă, unu care se suisa la Piatra-Olt, îmi baga cotu-n damijană. Mă frate-miu, ş-avea un palton frumos, o culoare aşa deschisă... Să prinsă zaibăru de ia, minune mare! Îi făcu mîneca neagră, ce mai!
Începu un scandal...! Ce mă fac io, zîcea ăla cu paltonu al nou... ce vin ie ăsta?..., iasă la curăţat...?
- Zaibăr, zîc io, şi iasă de ieşit, da'numa cu foarfeca!
- Ce vorbă-i asta? zîce iel.
- Romînească, zîc io.
- Pă'atunci, ce fac?
- Îi faci altă mînecă, zîc io.
- O să-mi plăteşti paltonul, zîce iel.
- Pă'di ce, zîc io, ce tu-mi plătişi vinu?
- Pă'ce io sînt de vină?
- Da'ce io, io detei cu damijana-n dumneata, sau dumneata deteşi cu cotu-n damijană?
- Pă'dacă ie-nghesuială! zîce iel.
- Şi ce, înghesuiala o făcui io?
- Pă'di ce nu staţ acasă? zîce omu. Nici în ajunu anului nou nu vă potoliţi!
- Pă'matale di ce nu stai acasă?
- Lasă, nu mi-o mai întoarce, zi mai bine ce fac cu paltonu, că nu mai am stofă să-i schimb mîneca!
Zic:
- Îmi daţi mie adresa şi vă aduc io o damijană cu vin.
- Ce să fac cu iel, zîce omu, că io nu beau vin negru.
- N-are nimic, zîc io, vă aduc io o damijană, o vărsăm într-o căldare şi băgăm paltonu să-l scoatem la o culoare, că alt leac nu ezistă! Zaibăru n-are moarte, auz?
Cum stam eu de vorba cu omu, numai că văd într-o gară că coborisă unu cu Sucă de mînă.
- Mă frate-miu, strigai io pe geam, ce ieşti chior, nu vez că ăla nu-i copilu tău?
- Lasă, zîce iel, vad io, că un copil aşa nărod n-am văzut în viaţa mea.
- Pă'atunci di ce loaşi copilu din trin?
- Că să facem schimb, zîce ăla. Dă-mi-l p-al meu de stă pe oala cu sarmale lîngă dumneata şi ţi-l dau pe geam p-ăsta.
- Auzi mă la iel, zîc. Stii ce ţi-ar trebui? Să te las să faci anu nou cu Sucă, să te-nveţi minte să mai pui mîna pe ce nu-i al tău!
Ăl lui nu vrea să se dea jos din trin, Sucă nu mai vrea să urce. Pîna la urmă reuşirăm de schimbarăm narodu lui pe narodu nostru. Chirăia Sucă şi să zbătea, că nu se lăsă pînă nu mă păgubi de două perechi de palme.
Cum se spărsăsă damijana, ce mai fu-n ia, fr'o cinci kile, le detei de le baură unii. Ăia aşa se-ncinsară, că spărsără un geam şi-acu făcurăm toţ chiciură la mustăţi.
- Mărine, zîce Veta, ia vez d-ăsta, că nu mă lasă-n pace!
- Iu, Doamne ia-mă, care fu?
- Asta din spatele meu.
- Nu, zîce omu, nu vă supăraţi! Ţin şi io mîinile sub broboada la dumneaiei, că-mi îngheţară de tot. Dacă vreţi, vă dau un pol.
- Mă frate-miu, mă, zîc, vez c-o-ncurci, auz? Îţi mai dau io un pol şi ia-ţ mănuşi, ca altfel te-ncălzesc io de-ţ bate coliva-n chiept, auz?
Mă frate-miu, cu chiu cu vai, ajunserăm la Bucureşti.
Se făcusără cam ceasurile şasă seara. Pînă ajunsăi la naşu Pantelică, se făcu de opt.
- Mă Mărine, bine că venişi, du-te după sifoane!
Ee... fusăi dupe sifoane... dupe ţigări... dupe chibrituri... dupe buline de cap... dupe pîine, că uitaseră... dupe vin că să bizuisară pe mine.
Pe la uns'ce sara, ce mai, fîrsii, venii acasă.
Îi găsii pe toţi la masă.
- Hai mă odată, zîce naşu, ca nu puturăm să şedem dupe tine, pe unde umblii, şi mîncarăm.
- Da'Veta unde ie? zîc io.
- Fina? la bucătărie mai munceşte şi ia, zîce naşu, că iete, naşe-ta Reta ie ruptă de oboseală.
Ee, lasa zîc io, că ia vru la Bucureşti, ştii, ia vru!
M-aşezai şi io la masă. Mă frate-miu, adormii de fr'o trei ori în sarmale... şi fuma unu lîngă mine, de mă afumase de tot.
Zic:
- Mai lasă şi matale ţigarea aia!
- Nu pot, zîce iel, că de trei zile nu să găsesc "Amiral" şi astăzi găsii.
- S-acu ce faci, şcoţ pîrleala? zîc io, mai lasă, mai răsuflă o ţîră!
Lasă omu ţigarea şi aprinsă un trabuc.
Naşu zîce:
- Mărine, pune şi mie un şpriţ!
- Da'unde ieşti, zîc io, că nu te văd de fum.
Îi pui io vin şi bag mîna sub masă să iau sifonu.
Mă fraţilor, şi-n loc de sifon apucai mîţa de coadă. A dracu mîţă, să făcu ghem pe mîna mea.
Mă speriai, ce mai! Trăsăi mîna de sub masă şi aruncai mîţa în braţă la naşa Reta, care o aruncă lu coana mare, care i-o aruncă lu ăl de şedea lîngă mine, care i-o aruncă lu nevastă-sa, care i-o dete lu tata socru, care mi-o aruncă mie, de o aruncai sub masă unde chirăi odată Sucă, de leşină coana mare, soacra de!
- Da'ce-are a mîţă, mă naşule, zîc, ie turbată?
- Ie beată, zîce naşu, că-l prinsăi pe Sucă, cînd îi dete ţuică. Da'nu-i nimic, o dată ie anu nou!
Cînd mă uit bine la ăla de lîngă mine, se făcusă verde. Dă-i cu oţet pi la tîmple, dă-i palme, nimic!
Chemarăm salvarea!
Zice naşu:
- Mă fine, du-te tu cu iel la urgenţă, să nu ne stricăm noi petrecerea.
Mă dusăi, ce iera să fac?
Zice doftoru:
- Da'ce are?
- Nu ştiu, zîc, bag samă de fumat.
- Aş, zîce iel, ie sufocat, nu vezi? cîte sarmale a mîncat?
- Pă'ştiu io? zîc, nu ştiu!
Dete doftoru un telefon la naşu, şi îi spusară că nu mîncase decît fr'o patruzăci şi două.
- Ei, zîce doftoru, dacă reuşim dă-i scoatem una, două, îşi revine. Că ie plin, zîce.
Îi făcu iel ce-i făcu şi omu zîce:
- Hai-napoi la baieram, că odată ie anu nou!
- Lasă, zîc io, că mai e şi la anu, ori vrei să nu-l mai apuci? Du-te acasă!
şi se dusă.
Io mă-ntorsăi la naşu pe jos, că salvarea nu mai vru să mă ducă şi taxi nu găsii.
Cînd ajunsăi la naşu, dormeau toţ. Numai naşa Reta zîce:
- Mărine, du-te la o farmacie de servici şi ia nişte bicarbonat. Da'vezi să scrie pe pungă, că altfel naşu Pantelică nu-l ia, ca ie frică să nu păţească ca anu trecut, cînd a luat praf de copt, de ierea să pleznească.
Mă dusăi la farmacie; loai ce loai, cînd venii acasă, auzii zdrăngăneală-n bucătărie. Mă duc io. Veta mea spăla vase de-a-npicioarele, de ierea gata-gata să cadă-n cazanu cu apă schiartă.
- Veto, ce faci tu aci?
- Iote-i dau o mînă de ajutor lu naşa Reta, că ie ruptă săraca!
- Pă'ia unde ie?
- Doarme!
- Auz, Veto, fata tatii, lasă-i să doarmă, şi tu'ai cu mine, ca dacă prindem trinu asta de dimineaţă, ajungem pe sară acasă. Dormim pînă mîine să sărbătorim anu nou mîine sară, numa noi doi. Că n-o fi foc, dacă-l sărbătorim pe două, pe două dacă-l sărbătorim, n-o fi foc! Il sărbătorim noi doi, ca doi porunghei! [/i]

Dieta pentru energie in sezonul rece



Uita de batoanele cu care obisnuiai sa te energizezi si alege alimentele care furnizeaza energia de care ai nevoie si iti dau o stare de bine pe tot parcursul zilei.
Aceasta dieta este recomandata in special in sezonul rece - te ajuta sa te reincarci cu energie si sa pierzi 3 kg in doua saptamani.
Te simti lent si lipsit de energie si iti doresti ca energia sa dureze toata ziua, nu doar cateva ore? Ei bine, aceasta dieta ofera secretele energiei de durata, care te ajuta sa arzi mai multe calorii si sa pierzi 3 kg in primele doua saptamani - desi greutatea ta va fi mai mica, te vei bucura de mai multa energie!
De ce ne simtim mai lenti in timpul iernii
Glanda pineala din creierul nostru reprezinta senzorul de somn. Atunci cand lumina zilei dispare, aceasta glanda produce hormonul numit melatonina, ceea ce ne face sa ne simtim somnorosi. Lumina zilei elibereaza cortizolul pentru a ne ajuta sa ne trezim si sa ne simtim activi. Melatonina este mai activa in timpul iernii si atunci cand este frig si este stiut ca suntem tentati sa nu mai facem miscare in aceasta perioada. Rezultatul este evident - cresterea in greutate!
Adevaruri si mituri despre energie
1. Energia vine din calorii iar caloriile din alimente, dar consumand mai multe alimente nu inseamna ca vei avea si mai multa energie - toate excesele de calorii se transforma in grasime.
2. Cresterea nivelurilor de zahar din sange nu te va face sa te simti mai energic, daca viata ta este monotona si problema ta reala este plictiseala.
3. Atunci cand ai o scadere brusca de energie, incerca intotdeauna sa iei aer curat si sa bei apa mai intai. Lipsa de oxigen este o cauza frecventa a faptului ca devenim lenti.
Prima alerta - Proteina
Pentru creier, carbohidratii, in special zaharurile nu sunt benefice, in timp ce alimentele care contin proteine sunt revitalizante. Daca vrei sa fii in echilibru, nu consuma ciocolata, dulciuri, batoane energizante, paste sau orez, ci doar daca acestea sunt insotite de proteine. Pentru o sursa eficienta de energie consuma numai alimentele bogate in proteine.
Alimente permise:
- carne slaba de vita (macra)
- lapte degresat
- carne de curcan si de pui
- oua
- fructe de mare
- O cantitate mica de proteine cu carbohidrati
- Cafea, de preferat dupa masa
- carbohidratii serviti seara pentru un somn odihnitor.

Alimente nepermise
- consum regulat de alcool
- Grasimi - acestea sunt un alt factor care favorizeaza un timp indelungat digestiei
- carbohidrati pe stomacul gol

Gustari
Nu serviti alimente dulci din carbohidrati la gustare.
In schimb poti lua gustari ca acestea de mai jos cu un continut de 100 de calorii fiecare
- un ou fiert tare cu o felie de paine
- salata mixta cu vinaigrette (otet, ulei, sare si piper).
- o lingura de branza de vaci cu un morcov taiat felii
- 3 alune braziliene si un mar
- un castron de iaurt simplu
- o banana

Important:
Invata sa separi alimentele si consuma intotdeauna mai intai proteine ​​si apoi carbohidrati.
Model de meniu in cadrul dietei
Micul dejun - 250 de calorii
Cafea, ceai sau apa si 250 ml de lapte degresat pe zi
- un ou fiert, acesta trebuie mancat primul si un castron de iaurt cu fructe cu continut scazut in grasimi
- omleta cu branza de vaci - se amesteca un ou intreg si 3 albusuri si o lingura de branza de vaci. 300 ml de suc de mere sau de grapefruit.
- 3 linguri de salata de fructe cu un castron de iaurt.
- 2 oua, paine prajita cu o felie de paine integrala prajita cu unt. Mai intai vei manca ouale.
Pranz - 300 de calorii
- Ton cu salata verde, banana si iaurt
- 100 g branza degresata de vaci si un mix de fructe din fructe de padure, banane, piersici si mango
- un piept de pui rece, taiat feliii cu salata mixta cu otet, ulei, sare si piper. Un mar
- 300 g de broccoli, sparanghel sau supa de spanac. Paine si unt (mananca ulterior). Un mar
Cina - 400 de calorii
- 180 g de somon la gratar, legume verzi fierte la abur. 8 capsuni cu o lingura de crema de smantana.
- o portie de 210 g de musaca cu o salata verde mare
- omleta din 3 oua cu ardei, ciuperci, ceapa, mazare si salata verde. Salata de fructe.
http://www.wikifood.ro/diete/dieta-pentru-ener...
Vezi si: 7 recomandari pentru un plus de energie

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog