vineri, 31 mai 2019

CEA MAI FRUMOASĂ CONVERSAȚIE PURTATĂ VREODATĂ



Eu: Doamne, pot să-ți pun o întrebare?
Dumnezeu: Sigur!
Eu: Promite-mi că nu te vei supăra....
Dumnezeu: Promit!
Eu: De ce ai îngăduit ca astăzi să mi se întâmple atâtea lucruri?
Dumnezeu: Ce vrei să spui?
Eu: Ei bine, astăzi m-am trezit cam târziu…
Dumnezeu: Așa…
Eu: Tocmai astăzi, mi-a luat o veșnicie să pornesc mașina!
Dumnezeu: Bun…
Eu: La prânz, am comandat un sandwich, însă mi-au făcut sandwich-ul greșit și a trebuit să aștept ceva timp până am primit ce am dorit.
Dumnezeu: Hmmm...
Eu: În drum spre casă, telefonul meu a murit chiar atunci când am răspuns apelului pe care-l primisem!
Dumnezeu: În regulă…
Eu: Și una peste alta, când am ajuns acasă nu doream decât să-mi relaxez picioarele în noul meu aparat de masaj și relaxare. Dar nu funcționa! Nimic nu a mers bine azi! De ce ai făcut asta?
Dumnezeu: Păi… ia să vedem! În această dimineață, Îngerul morții a fost la căpătâiul tău și a trebuit să trimit unul dintre îngerii mei să se bată cu el pentru viața ta. Te-am lăsat să dormi până atunci!
Eu (umilit): Oh!
Dumnezeu: Nu am îngăduit ca mașina ta să pornească repede, deoarece pe drumul pe care trebuia să circuli era un șofer beat care te-ar fi lovit și accidentat foarte rău dacă ai fi fost atunci pe drum!
Eu: (rușinat)
Dumnezeu: Prima persoană care ți-a făcut astăzi greșit sandwich-ul avea o boală gravă și nu am vrut să iei boala, deoarece știam că nu-ți poți permite să-ți pierzi locul de muncă.
Eu (jenat): Ok
Dumnezeu: Telefonul tău a murit, deoarece persoana care te-a sunat avea de gând să dea o mărturie falsă despre ceea ce ai vorbit cu ea la telefon, astfel încât nu am îngăduit nici măcar să vorbești cu ea, în așa fel încât să fii acoperit.
Eu (încet): Înțeleg, Doamne…
Dumnezeu: Oh, cât despre acel aparat de masat picioarele… acesta avea un scurtcircuit care ar fi produs o avarie în seara asta, în casa ta. Nu cred că ți-ai fi dorit să stai în întuneric.
Eu: Of! Îmi pare rău, Doamne!
Dumnezeu: Să nu-ți pară rău, învață doar să ai încredere în mine .... în toate lucrurile care ți se întâmplă, fie ele bune sau rele!
Eu: Mă voi încrede în Tine, Doamne!
Dumnezeu: Și nu te îndoi niciodată, deoarece planul Meu pentru ziua ta este întotdeauna mai bun decât planul tău!
Eu: Nu mă voi îndoi, Doamne! Și lasă-mă doar să-ți spun, Doamne, că Îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai îngăduit să mi se întâmple astăzi.
Dumnezeu: Cu drag, copile. A fost o zi în care, ca de obicei, am fost Părintele tău, iar Eu ador să am grijă de copilașii mei ...!
Distribuie mai departe nu te costa nimic.

joi, 23 mai 2019

N-AM SĂ TAC !


de Eliana Popa
N-am să tac când vor dușmanii ăstei țări îngenuncheate
Chiar de legea lor nedreaptă mă va condamna la moarte 
Am să strig la toți copiii ăstui neam de daci și sfinți
Și în ceruri voievozii , strigă toți să vă treziți !
N-am să tac când strigă-n mine toți eroii nostri morți
La Posada și Rovine ...Horea , Closca trași pe roți
Ei au fost zdrobiți cu roata și uciși pe Dealul Furcii
Au gustat și ei calvarul ca Hristos pe drumul Crucii !
Strigă Iancu de la Țebea, strigă Stefan de la Putna
Basarabii, Brâncovenii ce-au luptat cu semiluna
Glasul lor ne mustră asupru c-am pierdut a lor lumină
Ne-am vândut ușor și ieftin la o liotă străină !
Strigă iar Mihai Viteazul prin a vremilor genune
,, - Ai o viață și o cinste ! Hai deșteaptă-te române !
Ai o Lege și-o credință, ai un neam de mucenici
Care-au stat aici de veacuri și-au gonit pe venetici !"
N-am să tac chiar dacă vouă, iudelor ,nu vă convine !
Nu mai vrem in țara asta un politic de rușine !
Vrem să vă opriți odată din furat și din trădare
Vrem respect și demnitate! Vrem o Românie Mare !
Nu mai vrem la cârma țării saduchei și lifte rele
Vrem un Ștefan să ne poarte spre izbândă și Înviere
Vrem un Țepeș să ne facă din păduri troiti la porti
Și vreo câteva țepușe pentru vânzători și hoți !
Vrem un vrednic Brâncoveanu ținând straja la hotare ,
Să ne mâne și la luptă, să ne poarte la altare !
Să ne-arate cum, noi,astăzi ,rău ne-am pervertit ființa
Cum scuipăm pe jertfa lor și cum ne-am pierdut credința !
Azi ne mustră Constantin , fiii lui pe fii noștri
Strigă-n ceruri din soboare : ,, - Sunt nevrednici fiii voștri !"
Mateiaș în rând cu frații parcă si-astăzi ne șoptește
Cu glăsciorul de copil: ,, - Vreau să mor creștin ! Lovește!"
Ne vreți stinsă-n noi lumina, ne vreți oase sub pământ
Dar vom străluci mai tare luminând din cerul sfânt !
Și cuvântul cel lăsăm noi, creștinii și poeții
E sămânța ce rodește peste vremuri spicul vieții !

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog