BĂTRANETEA...

Mi-am cârpit ciorapii și o bluză-n cot,

Însă fericirea să mi-o cos nu pot,
M-am dus în oraș să cumpăr o ață,
Să pot coase, zile, nopțile la viață.

Mi-a zis o băbuță: Ce te străduiești?
Ce-ai pierdut,pierdut e! N-o să-l mai găsești!
Poți cârpi pe tine,toată îmbrăcămintea,
Sufletul nu-l coși, Inima și mintea!

Soarta nu se schimbă, dar poți îndulci
Fiecare clipă! Poți, cu bucurii.
Și mai poți c-un zâmbet să aduci lumină,
Casa mulțumită ! Lumânări în mână!

Omului la greu, să-i întinzi bănuți,
Pâine la flămânzi, papuci la desculți.
Nu te mânia, când ți-or răde-n nas,
Urii nu-i lăsa, lângă tine-un pas.

Nimeni n-are voie, nicicând să-ngrădească!
Binelui o ușă, Iubirii, fereastră!
Coase dacă vrei: Flori și cer pe ie,
Clipele să-ți treacă, cânt de ciocârlie!

Pune nod la lacrimi, punte fă-i la dor
Și-or părea ușoare, toate câte-ți dor.
Nimeni nu-și cârpește inima rănită
Nu întorci din drum, viața rătăcită!

Nu răsare soare, când e miezul nopții,
Nu poți fi pe plac, așa cum vor toți.
Însă poți rămâne, Om de omenie
Viața, rai lumesc, pentru tine fie!

Elena Caruntu

UN BĂTRÂN CĂTRE FIUL SĂU

...


fara cuvinte...

Te rog,nu-ţi fie silă ,că tremurându-mi mâna,
Când vreau să mă hrănesc,mă murdăresc pe faţă.
...Când erai mic,cu ea,eu te ştergeam întruna,
Şi îţi dădeam ,băiete,ca să mănânci dulceaţă...

Când tot repet o frază,nu te-amărî pe mine
Că-ndrug aceleasi vorbe,până ce oboseşti.
...Când erai mic ,copile,eu gânguream cu tine,
Şi repetam cuvânte,să-nveţi ca să vorbeşti...

Ştiu că te enervezi,când mergem la plimbare,
Iar paşii mei greoi mă tin ,pierdut,în urmă.
...Când erai mic,băiete,te căram în spinare,
Şi nu ştiam,atunci,că trupul meu se curmă...

Ştiu că nu mă suporţi ,să am faţa nerasă,
Să fiu mai ponosit ,cu părul ca o claie.
...Când erai mic,copile,şi-acuma mă apasă,
Trezeai tot universul ca să nu intri-n baie...

Ştiu că îţi tulbur somnul,durerile mă seacă,
Şi tot mai grea îmi pare,acuma,bătrâneţea.
...Când erai mic,băiete,dormeam pe la prisacă,
Că-n ţipetele tale, trecură-mi tinereţea..

Mă iartă,tu,copile,că azi îţi sunt povară,
Că nu mai am putere...hai,mergi şi te-odihneşte,
Şi să nu uiţi,băiete...îţi spun a mia oară:
Că tot ce este viaţă,se trece,-mbătrâneşte..