sâmbătă, 22 iunie 2024

DOAMNE, SA MOARA CAPRA VECINULUI!

https://babylenuta-dinsufletpentrusuflet.blogspot.com/

Se spune ca pe vremea cand Dumnezeu se plimba pe pamant, si mergea El din sat in sat, a ajuns intr-o asezare romaneasca, unde a fost gazduit de un om. Omul acesta o ducea destul de bune si era fericit. Dumnezeu a văzut insa, ca omul la care gazduise, se uita mereu cu invidie in curtea vecinului sau, care avea o capra, o mulgea si lua mereu lapte, facea branza, mai vindea si iezi... adica, o ducea mult mai bine ca vecinul sau. Si i-a povestit omul nostru lui Dumnezeu, ca era o vreme cand avea si el o capra, dar ca aceasta capra murise de curand si nu mai putea avea parte, de cele de care se bucura vecinul sau.

Atunci, Dumnezeu i-a spus asa: Omule, Eu, Cel pe care ai binevoit sa-l gazduiesti, sunt Dumnezeu, asa ca, cere-mi orice, si iti voi da. Iar romanul a zis: DOAMNE, SA MOARA CAPRA VECINULUI!

 Prea Sfinte cuvintele Lui Iisus Hristos: “Nu ştiţi ce cereţi” (Marcu 10:10). 

Se intampla asta la tot pasul, si-n tot timpul, ca omul sa ceara de la Dumnezeu, nu ceea ce-i trebuie lui, ci ceea ce-i face rau aproapelui său, bucurandu-se de raul aproapelui sau. Asadar, daca vecinul tau inca mai are o capra careia nu i-ai pus gand rau, lasa-l pe el si capra lui, si ia aminte ca poate ai altceva mai bun de cerut de la Dumnezeu”.

Bucuria mea, un crestin ortodox adevarat, traitor, se bucura cu cei care care se bucura si plange cu cei care plang.

                                                                                    Amin si Aliluia!
                                                                                     Preot Ioan .

vineri, 21 iunie 2024

Poveste de secetă




La o margine de lac,
Stă și plânge un brotac.
Cu adâncă sfiiciune,
Hohotește-n rugăciune:

"Doamne, nici un strop de rouă
Nu ne-ai mai trimis și nouă...
Nu-mi lăsa casa să sece
Și gâzuțele să plece!

Fă-ne parte, dacă vrei,
De o ploaie... două... trei..."
Plânsul de la heleșteu
A urcat la Dumnezeu.

Hotărâse uscăciune
De o vreme, peste lume,
Fiindcă oamenii erau
Răi și aspri; se certau,

Le pierise dragostea...
Nimeni nu Îi mai vorbea
Și păreau să fi uitat
Cine-anume i-a creat.

"N-o să las apă să curgă,
Până nu aud o rugă",
Își spusese Domnul, trist.
"Nu aștept un acatist,

Dar măcar un gând de bine
Și iubire, către Mine..."
Auzindu-l pe brotac,
Domnul a zâmbit, de drag,

Și a poruncit să plouă
Nu cu picături de rouă,
Ci cu ploaie-adevărată,
Bună, blândă și bogată,

Peste lac și lumea toată.
Și pe oameni i-a iertat,
Că și ei s-au închinat,
Cerând, umiliți, iertare,

De urâta lor purtare.
Copilaș, care citești
Și povestea o primești,
Să înveți să nu faci rău

Nimănui, în jurul tău!
Nici măcar unui broscoi,
Că... se roagă pentru noi!


Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog