Eliana Popa
Nu pot să nu fiu român,
Căci mama mea m-a botezat
Și-un nume românesc mi-a dat
O vatră sfântă mi-a lăsat
Și-un grai curat.
Nu pot să nu fiu român
Căci bunii mei mi-au dat odor
Crâmpei din steagul tricolor
M-au învățat cuvantul dor
Și graiul lor.
Nu pot să nu fiu român,
Să îmi plec capul și sa tac,
Când neamul meu e neamul dac,
Cămașa morții o îmbrac
Dar n-am să tac.
Nu pot să nu fiu român
Când doar aici e rostul meu
Lăsat de Bunul Dumnezeu
Cum mi-a fost neamul sunt și eu
Și-oi fi mereu!
Nu pot să nu fiu român,
Când am sămânța unui neam,
Ce a născut un Brâncovean,
Pe Horea, Cloșca și Crișan
Și-un Sfânt Ștefan!
Nu pot sa nu fiu român
Când rădăcini adânci mă leagă
Și o istorie întreagă
De toată țara asta dragă,
Și nu-i de șagă!
Nu pot să nu fiu român,
Când arde-n mine focul sfânt,
Al dragostei de-acest pământ,
Să uit ce-au fost și cine sunt
Cei din mormânt!
Sunt bunii și străbunii mei
Ce n-au avut alți dumnezei
N-au fost păgâni și nici atei
Doar pui de lei.