N-am pierdut...

       N-am pierdut niciodată cu bunătatea. Este adevărat că au fost și oameni care doar au profitat de sufletul meu cald și încăpător, că au fost și oameni care mi-au răspuns cu rău la binele oferit, că au fost și oameni nerecunoscători, însă viața m-a răsplătit din plin pentru toată bunătatea mea. Tot ceea ce nu am primit de la oameni, am primit înzecit de la Dumnezeu.

N-am pierdut niciodată cu modestia. Este adevărat că unii oameni m-au desconsiderat și că m-au subestimat, dar cu timpul au realizat că modestia este o virtute și au ajuns să își dorească să fie ca mine. Iar ceilalți, care m-au apreciat obiectiv au câștigat în mine un prieten loial.

N-am pierdut niciodată cu sinceritatea. Au plecat de lângă mine doar oamenii care nu suportă adevărul și mi-au devenit dușmani doar cei nesinceri, care, oricum nu aveau ce căuta în viața mea.
N-am pierdut niciodată cu răbdarea. Este adevărat că uneori a trebuit să aștept foarte mult pentru a-mi îndeplini câte un vis, iar alteori a trebuit să renunț de tot la visurile mele… Dar am învăţat că cele mai mari realizări necesită timp și că pentru cele mai importante lucruri trebuie să fii pregătit, pentru a ști cum să le valorifici și să nu le pierzi.

N-am pierdut niciodată iertând. Este adevărat că am iertat oameni care m-au rănit foarte tare, care nu și-au cerut iertare niciodată și care nici măcar nu au regretat că m-au nedreptățit. Dar iertându-i, am câștigat un suflet liber și liniștit, netulburat de amintiri triste din trecut, de regrete, de frustrări și de dureri.

N-am pierdut niciodată crezând în Dumnezeu. Este adevărat că uneori nu am înțeles greutățile nemeritate prin care a trebuit să trec, dar totodată mi s-a dovedit că orice problemă are o rezolvare, că orice încercare își are rostul ei, că după orice sfârșit urmează un alt început, că după orice durere urmează o mângâiere, că după orice pierdere de sine urmează o regăsire, că după orice eșec urmează o reușită…

N-am pierdut niciodată iubind. Este adevărat că nu mi s-a răspuns întotdeauna cu aceeași iubire, că unii oameni m-au iubit doar declarativ și că doar m-au folosit, dar eu m-am dăruit cu totul și am refuzat să nu mai cred în iubire doar pentru că am întâlnit și oameni care m-au dezamăgit. Iubind, am trăit din plin, cu bucurii și cu momente de adâncă tristețe, dar am trăit cu adevărat… iar azi, privind în urmă, nu regret nimic, nu îmi este rușine de omul care am fost și mai ales, am învățat că iubirea nu cunoaște limite și că este motivul existenței mele…

Shri Mooji Baba

Singuri nu suntem niciodată

                   


Atâtea încercări,
Azi, ca și ieri,
Au fost în viața ta,
A mea, a multora.

Mereu suntem încercați
Și astfel deturnați
De la drumul nostru cel bun,
Ce îl avem acum.
Multi ne pierdem, ne risipim,
Pe drumul pe care în viață pornim.
Dar niciodată, să nu ne îndoim,
Că pe drum singuri pornim.


Avem atâția îngeri ajutoare,
Atâtea mesaje făcute să zboare,
În jurul nostru și în noi,
Niciodată nu suntem chiar goi.
Chiar într-un necaz mare,
Ce-l considerăm noi fără de asemănare,
Cei de Sus ne trimit ajutoare.


Trebuie să privești întâi în tine
Și apoi vei vedea bine,
Tot ceea ce ți s-a dat,
De când te-ai născut, de când ai aflat,
Ce este viața aici pe pământ,
Unde acum ești și trăiești cu al tău cânt.
Este cântecul ce-l cânți în întreaga ta viață,
Este drumul pe care l-ai ales să-i faci față.
Și mereu vei fi însoțit,
Mereu vei fi călăuzit!


Phy

Berlin, vineri 30.08.2024, ora 5,00÷5,04