Unde-ai rămas copilărie
În care colţ de sat uitat ?
Pe strada ce-a rămas pustie,
De câte ori m-am întrebat ?
Unde-i salcâmul de la drum
Şi banca unde mă jucam ?
Unde te-ai dus tăicuţă bun
Tu, mă găseai când m-ascundeam ?
Şi unde este oare mama ?
Cine-i bătrâna cu privirea blândă ?
Îi recunosc numai năframa
Ţesută din firele de lână !
De ce mi-e dor acum de mine ?
Mi-e dor de un copil firav,
Şi dor mi-e satule de tine
De mâna mamei ce m-a legănat !
N-am mai visat demult copilăria
De parc-a luat şi visele cu ea,
Dar astăzi, ştiu că sărăcia
Cât ai o mamă, nu e grea !
De n-ai avea un colţ de pâine
Nici apa după ce o bea,
Cât ai o mamă lângă tine
Vei căpăta puterea de-a răbda…
**de pr:Elisei **
