Grăbește-te căci s-a făcut...tarziu..
Se lasă haina nopții peste mine..
Nu pot...imi este tot mai greu...
Grăbește-te...copile..
Grăbește-te căci zilele-s puține..
Curând eu simt că voi pleca..
Aș vrea să te mai strâng odată în brațe..
Si să-ți mai las povata mea..
Iar dacă n-ai să vi... copile..
Decât atunci când n-oi mai fi..
Să nu uiți niciodată vorba mamei..
Fi om..iubeste...iartă și învață a dărui..
Maria Pintecan..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu