NU DOAR LA VOT ...

De când e lumea și se nasc copii
E-o ordine de Dumnezeu lăsată:
Băiatul e băiat din prima zi
Iar fata când se naște este fată.

Chiar El la inceput a întocmit
Familia model la temelie,
Dintr-un bărbat pe care l-a unit
Cu o femeie ce îi e soție.

 
Când pe Adam și Eva i-a făcut,
Ca în cămin să fie împreună,
Privind în urmă, Domnul a văzut
Că este o lucrare foarte bună.

 
Sute de ani cât împreun-au stat
Nu le-a venit în minte vreo idee
Ca Eva să se schimbe în bărbat
Si-Adam să se transforme în femeie.

Iar dacă noi mai credem în Cuvânt,
Să îl lăsăm așa cum scrie-n carte...
Adam a fost bărbat pân' la mormânt,
Eva a fost femeie pân' la moarte.

Așa e sfânt și-o vreme a ținut
Această ordine dumnezeiască ;
Însă când oamenii au decăzut,
Păcatul a-nceput ca să domnească.

 
Până la Noe s-au stricat de tot
Iar Domnu-a nimicit o lume- ntreagă;
Și-a trebuit ca-n zilele lui Lot,
Sodoma și Gomora să le șteargă.

 
Dar tot ce mai demult s-a întâmplat
E azi privit ca o alegorie ;
Păcatul e acum justificat
Prin legi, decrete și democrație.

 
Azi, copilașii trebuie lăsați
S-aleagă ce vor fi : băieți sau fete
Și, pentru a nu fi discriminați
Vor împărți aceleași toalete.

Și toți cu numere se vor numi
Atunci când mamele-i aduc pe lume ;
Iar când ei vor decide ce vor fi
Le vor atribui și lor un nume.

Tată și mamă, cum era la noi
Vor fi-n curând cuvinte demodate ;
Părinte unu și părinte doi
Vor fi formulele prin legi votate.

Chiar adevărul clar e deformat
Atât de mult și nu e de mirare
Că mâine Dumnezeu va fi somat
Să-și ceară de la păcătoși iertare.

Dar El acum le cere tuturor
Să fac- așa cum scrie în Scriptură
Și demnitari și preoți, și popor,
Nu doar la vot și nu numai din gură.

 
Să știe toți că până la sfârșit
Mereu căsătoria să se-ncheie
Așa cum Creatoru-a rânduit ...
Doar între un bărbat și o femeie .

SB
September 17th,2018
Carmichael,CA

N-am pierdut...

N-am pierdut niciodată cu bunătatea. Este adevărat că au fost și oameni care doar au profitat de sufletul meu cald și încăpător, că au fost și oameni care mi-au răspuns cu rău la binele oferit, că au fost și oameni nerecunoscători, însă viața m-a răsplătit din plin pentru toată bunătatea mea. Tot ceea ce nu am primit de la oameni, am primit înzecit de la Dumnezeu.

N-am pierdut niciodată cu modestia. Este adevărat că unii oameni m-au desconsiderat și că m-au subestimat, dar cu timpul au realizat că modestia este o virtute și au ajuns să își dorească să fie ca mine. Iar ceilalți, care m-au apreciat obiectiv au câștigat în mine un prieten loial.

N-am pierdut niciodată cu sinceritatea. Au plecat de lângă mine doar oamenii care nu suportă adevărul și mi-au devenit dușmani doar cei nesinceri, care, oricum nu aveau ce căuta în viața mea.

N-am pierdut niciodată cu răbdarea. Este adevărat că uneori a trebuit să aștept foarte mult pentru a-mi îndeplini câte un vis, iar alteori a trebuit să renunț de tot la visurile mele… Dar am învăţat că cele mai mari realizări necesită timp și că pentru cele mai importante lucruri trebuie să fii pregătit, pentru a ști cum să le valorifici și să nu le pierzi.

N-am pierdut niciodată iertând. Este adevărat că am iertat oameni care m-au rănit foarte tare, care nu și-au cerut iertare niciodată și care nici măcar nu au regretat că m-au nedreptățit. Dar iertându-i, am câștigat un suflet liber și liniștit, netulburat de amintiri triste din trecut, de regrete, de frustrări și de dureri.

N-am pierdut niciodată crezând în Dumnezeu. Este adevărat că uneori nu am înțeles greutățile nemeritate prin care a trebuit să trec, dar totodată mi s-a dovedit că orice problemă are o rezolvare, că orice încercare își are rostul ei, că după orice sfârșit urmează un alt început, că după orice durere urmează o mângâiere, că după orice pierdere de sine urmează o regăsire, că după orice eșec urmează o reușită…

N-am pierdut niciodată iubind. Este adevărat că nu mi s-a răspuns întotdeauna cu aceeași iubire, că unii oameni m-au iubit doar declarativ și că doar m-au folosit, dar eu m-am dăruit cu totul și am refuzat să nu mai cred în iubire doar pentru că am întâlnit și oameni care m-au dezamăgit. Iubind, am trăit din plin, cu bucurii și cu momente de adâncă tristețe, dar am trăit cu adevărat… iar azi, privind în urmă, nu regret nimic, nu îmi este rușine de omul care am fost și mai ales, am învățat că iubirea nu cunoaște limite și că este motivul existenței mele…

Shri Mooji Baba