Cât de rău îmi pare!
Astăzi toate dor ,
Pruncii prin tranșee,
pentru pace mor !
Zboară câte-o schijă ,și rămâne -olog ,
Unde esti Părinte?Cum vrei să te rog !?
Cum să-mi fie slova ?Cum să fie versul?
Să cuprindă în brațe, întreg universul !
Și vorbind cu tine, în limba maternă ,
Îi simt rugăciunii, latura eternă !
Scrisă-i printre lacrimi, plină-i de oftat ,
De la multe lacrimi ,
gustu-i e sărat !
Unde să ajungă ?Unde să se-oprească ?la care icoană, să se mai smerească !?
C-am chemat toți sfinții ,și toți mucenicii,
Și-am văzut aseară ,cum pleacă ,
calicii!
Unde să se ducă ?Unde o să stea ? Nu e nicăierea ,ca în casa ta !
Parcă plânge -n mine ,o stradă din Kiev,
Și de neputință ,
sufletu-i ateu .
Nu mai crede-n oameni!Nici în propriul eu ,
Așează Ucraina ,
lângă Dumnezeu .
Așează noroade ,
chiar și de alt neam ,
Sub ramura păcii, și sub iorgovan .
Cât de rău îmi pare !De tot ce se-'ntămplă,
Lacrimile-mi curg ,dinspre ochi ,spre tâmplă.
Nu sunt doar sărate, azi le simt amare ,
Noi trăim sfârșitul, vrajbă ,
neiertare !
Cât de rău îmi pare !
M-am înfricoșat !E aevea oare ,sau doar am visat?
Autor
Ciabrun Marusia
Vă îmbrățișez cu drag pe fiecare în parte și vă iubesc .
Dumnezeu sa ne poarte de grijă.
Hristos în inimile noastre.
