
Numărând pe ceas secunde,
Așteptând un tren s-apară,
Să mă ducă spre...oriunde!
Nu aveam nimic cu mine,
Sufletul îmi era gol,
Pornind pe-ale vieții șine,
Lumii, să îi dau ocol!
Stăteam trist pe un peron
Și priveam în jos și-n sus,
Neștiind în ce vagon,
O să fiu prin lume dus!
M-am urcat în cel din față,
O să fiu prin lume dus!
M-am urcat în cel din față,
Când venise rândul meu,
Și-astfel am pornit prin viață,
Trenul, tot oprind mereu...
Dintr-o gară-n altă gară,
Trenul, tot oprind mereu...
Dintr-o gară-n altă gară,
Anotimp...cu anotimp...
Eu priveam pe geam afară,
Cum treceam grăbit prin timp!
Dintr-o haltă-n altă haltă,
Cum treceam grăbit prin timp!
Dintr-o haltă-n altă haltă,
Făr' să știu unde ajung
Și spre ce locuri mă poartă,
Trenul rece...trenul lung!
Oameni triști ori fericiți,
Trenul rece...trenul lung!
Oameni triști ori fericiți,
Îi vedeam pe hol umblând,
Unii coborând grăbiți,
Alții-n tren abia urcând!
Mi-am făcut loc printre gloată,
Alții-n tren abia urcând!
Mi-am făcut loc printre gloată,
Mai mult stând într-un picior,
Fiind, la următoarea haltă,
Hotărât ca să cobor!
O voce fermecătoare,
Hotărât ca să cobor!
O voce fermecătoare,
Așa dulce mi-a șoptit,
Că aici e halta, care,
Mă va face fericit!
După-un drum rătăcitor,
Mă va face fericit!
După-un drum rătăcitor,
Fără niciun țel în viață,
Reușisem să cobor,
În suflet cu o speranță!
Și-am găsit în astă haltă,
În suflet cu o speranță!
Și-am găsit în astă haltă,
După ani și ani de chin,
O Ființă minunată,
Care m-aștepta să vin!
M-a luat cu drag de mână,
Care m-aștepta să vin!
M-a luat cu drag de mână,
Pace-n inimă mi-a pus,
Și de-atunci, merg împreună,
Prin viață...cu IISUS!
De atunci, până acum,
Prin viață...cu IISUS!
De atunci, până acum,
Dragoste-n suflet îmi cerne
Și mă poartă pe un drum,
Spre Câmpiile Eterne!
--------------------------------------------
Dorel Mărgan

