luni, 22 septembrie 2014

Fidelitate în lumea vrăbiuţelor

Într-o zi, căutând mâncare pe stradă, o vrăbiuţă a fost lovită de o maşină. Nu se mai putea mişca. Privea speriată împrejur, parcă cerând ajutorul partenerului de viaţă. Şi într- adevăr acesta a înţeles că s-a întâmplat ceva rău şi că partenera sa nu mai poate zbura. A încercat să o ajute.... dar zadarnic. Apoi, deodată aceasta a lăsat capul în jos şi a murit datorită loviturii primite. De valoarea unei persoane ne dăm cel mai bine seama atunci când nu o mai avem prin preajmă. În acele momente, am fi în stare de orice sacrificiu pentru ea, numai să o ştim lângă noi. Când ne întâlnim cu o persoană, dar mai ales cu persoanele care ne sunt apropiate şi dragi - şi tocmai pentru că ne sunt apropiate ne purtăm fără a le acorda prea multă atenţie - ar trebui să ne gândim că acea întâlnire ar putea fi ultima. Se întâmplă că nu ştim să ne comportăm aşa cum ar trebui cu persoanele de lângă noi. Dar Dumnezeu, care este Iubire (1 Ioan 4:8), ne-a învăţat să ne iubim unii pe alţii (Ioan 13:34) şi nu putem să împlinim porunca iubirii dacă nu alergăm des la Izvorul Iubirii, care este Hristos Dumnezeu. Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne dea iubire pentru toţi oamenii aşa cum vrea El să-i iubim, pentru că nemincinos este Cel ce a zis: „Tot ce veţi cere în rugăciune cu credinţă veţi primi“. Amin. Micile detalii sunt cele care cu adevărat contează într-o relaţie. Nu casa, maşina, proprietăţile sau banii din bancă. Astea crează un fals sentiment de fericire, care nu este totul. Mai bine fă-ţi timp să fii prieten soţului sau soţiei şi ia-ţi tot timpul necesar cu aceste mici detalii care fac diferenţa. Să ai o căsătorie fericită!!!


marți, 16 septembrie 2014

Fire de dor



Se varsă ceru-n poala unui câmp,
Iar soarele în fire de mătase,
Fuioarele au tors grâu și porumb
Bogatul rod ne intră iar în case.


Podgoriile miros deja a must,
În teasc din struguri lacrimi împlinite
Din pântec de butoi mai sare-un cep,
Un pivnicer înnumară oi pe sărite.

Prin nori de fum, în grabă trec cocorii,
Veșmântul toamnei cu brumă e brodat,
Într-o broboadă-și strânge zilele cernite,
Pe firul ierbii cu pași grăbiți rugina a călcat.

Un lampagiu mai fură o gutuie
Să lumineze noaptea în iernile ce vin,
Plictisul să-l alunge din viscolul ce geme,
Savoare să îi dea și unei căni cu vin!

Poveștile se spun la gura sobei
Din jar se-aprind obrajii unui măr,
Eu tot mai cred în prinți și Cosânzene,
Și torc poem de suflet cu firele de dor.

14-09-2014
foto internet
Camelia Cristea

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog