Adevăruri...

1. Cedează proștilor și nebunilor.
2. Dacă femeia va dori, va trece și prin stânci.
3. Nu-l reține pe cel ce pleacă, nu-l alunga pe cel ce vine.
4. Repede este același lent, dar fără întreruperi.
5. Mai bine e să fii dușmanul unui om bun, decât prietenul unui om rău.
6. Fără oameni simpli nu există oameni mari.
7. Cine cu adevărat dorește să se ridice sus, va inventa scara.
8. Soțul și soția trebuie ă fie asemenea mâinii și ochilor: când mâna doare, ochii plâng, iar cînd ochii plâng, mâna șterge lacrimile.
9. Soarele nu știe cine e corect. Soarele nu știe cine e greșit. Soarele luminează fără scopul de a încălzi pe cineva anume. Cel ce s-a găsit pe sine însuși e asemenea unui soare.
10. Marea e mare pentru că nu desconsideră râulețele mici.
11. Și drumul lung începe cu cel scurt.
12. Cine bea, nu știe despre daunele vinului; cine nu bea, nu știe despre avantajele lui.
13. Chiar dacă niciodată nu vei avea nevoie de sabie, trebuie s-o porți toată viața.
14. Florile frumoase nu aduc roadă gustoasă.
15. Necazul, ca și rochia ruptă, trebuie lăsat acasă.
16. Când există dragostea, și veziculele variolei sunt fel de frumoase ca gropițele din obrajori.
17. Nimeni nu se împiedică stând întins în pat.
18. Un cuvânt bun poate încălzi trei luni de iarnă.
19. Dacă problema poate fi rezolvată, nu merită să-ți faci griji pentru ea. Dacă însă nu poate fi rezolvată, e inutil să-ți faci griji de ea.
20. Când desenezi o ramură, trebuie să simți adierea vântului.
21. De șapte ori verifică înainte de a avea dubii despre un om.
22. Încearcă să faci tot ce poți, în rest lasă-te în voia sorții.
23. Onestitate excesivă se învecinează cu prostia.
24. Fericirea vine în casa în care se râde.
25. Victoria îi revine celui care va răbda cu jumătate de oră mai mult decât rivalul său.
26. Se întâmplă uneori că frunza se îneacă, iar piatra plutește.
27. Săgețile nu zboară spre fața care zâmbește.
28. Ceaiul rece și orezul rece sunt acceptabili, dar privirea rece și cuvântul rece sunt insuportabile.
29. La zece ani — minune, la douăzeci — geniu, iar după treizeci — un om obișnuit.
30. După ce ai gândit – hotărăște-te, după ce te-ai hotărât – nu te mai gândi.
31. Să întrebi e o rușine pentru un minut, să nu știi e o rușine pentru o viață.
32. O vază perfectă niciodată nu va ieși din mâinile unui meșter nepriceput.
33. Să nu-ți fie frică să te îndoi un pic, te vei îndrepta mai drept.
34. Râurile adânci curg liniștit.
35. Dacă te-ai pornit în drum din propria dorință, și o mie de RI (unitate de măsură) ți se vor părea ca unul.
Preluat: internet

LEGENDA SALCIEI

                

Se spune că în timp ce urca spre muntele răstignirii,ducând pe umeri greaua cruce..Iisus se prăbuși la pământ lângă trunchiul unei salcii.Plin de sânge și fără putere..încerca în zadar să se ridice pentru a-și continua drumul.Cu ultimele puteri s-a agățat de trunchiul salciei.Plină de milă,aceasta și-a aplecat ramurile până la pământ ajutându-l să se ridice.

Iisus porni mai departe ducându-si crucea..dar salcia,îndurerată nu-și mai ridica niciodată ramurile de la pământ..Salcia este nelipsita la sarbatoarea Floriilor.Traditional,salcia este dusa la biserica,este sfintita si apoi este utilizata in gospodarie.Se pune salcie la ferestrele caselor si la icoane.In nici un caz nu se arunca.

       Salcia de Florii este marturia vie a legaturii dintre oameni si divinitate.Una din aceste legende spune ca atunci cand Maica Domnului,cu sufletul sfasiat a pornit la drum sa-si vada fiul rastignit..a trebuit sa treaca o apa curgatoare vijelioasa.

Acolo,ea s-a rugat la toate plantele din jur sa o ajute sa treaca apa..insa nici una insa nu s-a indurat la sufletul trist si lacrimile Maicii Domnului,cu exceptia unei salcii.

O salcie batrana si incovoiata si-a aplecat crengile deasupra apei si a ajutat-o pe Maica Domnului sa treaca pe malul celalalt.In semn de multumire,aceasta a hotarat ca ramurile de salcie sa fie duse la biserica,in ziua de Florii,an de an.

De atunci,crengile de salcie nu lipsesc de la sarbatoarea de Florii..