Singuri nu suntem niciodată

                   


Atâtea încercări,
Azi, ca și ieri,
Au fost în viața ta,
A mea, a multora.

Mereu suntem încercați
Și astfel deturnați
De la drumul nostru cel bun,
Ce îl avem acum.
Multi ne pierdem, ne risipim,
Pe drumul pe care în viață pornim.
Dar niciodată, să nu ne îndoim,
Că pe drum singuri pornim.


Avem atâția îngeri ajutoare,
Atâtea mesaje făcute să zboare,
În jurul nostru și în noi,
Niciodată nu suntem chiar goi.
Chiar într-un necaz mare,
Ce-l considerăm noi fără de asemănare,
Cei de Sus ne trimit ajutoare.


Trebuie să privești întâi în tine
Și apoi vei vedea bine,
Tot ceea ce ți s-a dat,
De când te-ai născut, de când ai aflat,
Ce este viața aici pe pământ,
Unde acum ești și trăiești cu al tău cânt.
Este cântecul ce-l cânți în întreaga ta viață,
Este drumul pe care l-ai ales să-i faci față.
Și mereu vei fi însoțit,
Mereu vei fi călăuzit!


Phy

Berlin, vineri 30.08.2024, ora 5,00÷5,04

.. Odă prostiei...

,,Foaie verde, foi de nuc,
Blestemat fie Feisbuc,
... Că dacă el nu era,
Nu mai dădeam de belea!

Acum patru luni jumate',
M-am gândit că poate, poate,
O să îmi găsesc o nevastă,
Dar-ar naiba-n ea de tastă!

Blestemat fie Login-ul,
Ăsta mi-a schimbat destinul!
Într-o zi, stând aşa-on,
Primesc "Laic", Tipă beton,
Înaltă, ochişori verzi,
Cum oare să nu-i cedezi?

Tinerică, vreo treizeci,
Potrivită mie, deci!
Mi-am scos de la naftalină,
Vorba dulce, aia fină,
Şi i-am dat mesaj privat,
Să nu par... needucat
Din vrăjeală în vrăjeală,
Am pus-o de-o "întâlneală",

Stabilisem ora, locul,
"Gata, mi-am găsit norocul!",
Îmi tot repetam în gând,
Prost eram, prost şi nătâng.
M-am dus, i-am luat un buchet,
Şi-un cadou finuţ, discret,
Mi-am aranjat la cravată,
Convins fiind, că o dau gată.
Când văd, hop, apare unu',
Plin de muşchi era nebunu',
Zicându-mi, la caterincă:
"Bună, eu sunt, iubirică!,

Dar-ar dracu'-n coasta ta,
Te dai la nevastă-mea?",
Şi-mi trimite, buf, direct,
Nişte "stimă"-n ochiul drept,
Că vă jur, mi-a stins lumina!

Dragostea asta, bat-o vina...
După ce mi-am revenit,
Şi vânăt, şi necăjit,
Abia am luat-o din loc,
Duduii să îi dau "Blok",

Are mâna grea, bărbat-su',
Mi-a rupt dinţii, mi-a spart nasu',
Dar-ar naiba-n ea de tastă,
Nu-mi mai trebuie nevastă!"