duminică, 1 noiembrie 2015

OPERA LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI

              CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI
                                               DESPRE
             MESAJUL MISTICO - SPIRITUAL DIN OPERA
                         LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI


                                                                                              Preot Ioan
                   Constantin Brâncuşi, genialul sculptor, ştiind că arta are
menirea de a fi purtătoarea unui mesaj, sub inspiraţie cerească, a creat
din piatră şi din fontă, cele mai însemnate poeme ale sale: MASA
TĂCERII, POARTA SĂRUTULUI şi COLOANA INFINITULUI.
Venit în Craiova, Brâncuşi frecventa Biserica Madona Dudu, unde, cu
vocea lui de tenor, cânta la strană şi în cor şi slujea ca ipodiacon. La
Bucureşti, a cântat în cor şi la strana Bisericii Mavrogheni, iar la Paris,
a frecventat Biserica Ortodoxă Română, cântând ca şi în celelalte
biserici, în cor şi la strană. În discuţiile cu prietenii săi referitoare la
viaţa lui retrasă, aducea mereu vorba despre Mănăstirea Tismana.
Constantin Brâncuşi spunea: „BISERICA ESTE
ÎMPĂCAREA CERULUI CU PĂMÂNTUL PRIN PREZENŢA
LUI HRISTOS: SLAVA LUI DUMNEZEU RĂMÂNE PRINTRE
NOI PRIN PREZENŢA PREOTULUI. În 27 octombrie 1938,
Brâncuşi a participat la solemnitatea sfinţirii operelor sale (de la
Târgu Jiu), de către un sobor de preoţi ortodocşi.
Constantin Brâncuşi a fost deci, pe lângă un mare artist, şi un
adevărat creştin ortodox. Despre opera sa spunea aşa: „Contemplaţi
lucrările mele până le vedeţi !“ Într-o zi, am întâlnit un preot care
mi-a descifrat în varianta sa, mesajul mistic-spiritual al celor trei piese
brâncuşiene, mesaj care m-a marcat profund şi de aceea voiesc să vi-l
destăinuiesc şi dumneavoastră, prin imaginile şi cuvintele de mai jos:
O, om cât eşti în viaţă, dacă vei sta la masa credinţei creştin
ortodoxe, cu Iisus Hristos şi cu 12 Sfinţi Apostoli, când vei primi
sărutul morţii, prin Sfânta Biserică Ortodoxă vei mergi sus, în
infinit, adică în Împărăţia lui Dumnezeu.



Şi reul acestui mesaj ar fi acesta: O, om, cât eşti în viaţă,
dacă NU vei sta la masa credinţei creştin ortodoxe, cu Iisus
Hristos şi cu cu cei 12 Sfinţi Apotoli, când vei primi sărutul morţii,
neavând Sfintele Taine (Botez, Mirungere, Spovedanie,
Împărtăşanie, Cununie religioasă, Sfântul Maslu) ce se săvârşesc în
Sfânta Biserică Ortodoxă, nu vei merge sus în infinit ci în iad,
adică în cele mai de jos ale pământului, cum spune proorocul Isaia
în capitolul 14, versetul 15.

joi, 29 octombrie 2015

100 ADRESE UTILE DE INTERNET


             
                                                           RETETE  CULINARE          

www.retete culinare.ro   ----  Retete traditionale  romanesti
http://retete.phg.ro    -------   Culegere de retete
www.egustos.ro           ------  Carte de bucate virtuala
www.retete-online.com     -- Retete exotice
www.pofta-mare.ro       ---   Meniuri de sezon
www.vulpeabucatar.ro    -   Forum cu retete
http://retete.x6.ro      -------  Retete de slabit sau de  prajituri
www.culinar.ro           - ----- Aperetive,salate,  dulciuri
www.gastronomicus.ro     - -- Articole gastronomice
http://retete-culinare.rol.ro -   Retete     internationale


                                Financiar-bancar/Afaceri   Calculator credite

http//financiar.acasa.ro   ---- Consultanta
www.ddfinanciar.go.ro     --  Lista bancilor din rom.
www.valute.ro              ------ Portal financiar
http://financiar.portal.ro  -----Portal financiar
www.business.ro           -------Stiri economico-financiar
wwwbrm.ro                --------- Bursa romana de marfuri
www.bnro.ro              --------- Info financiar
www.financiar.ro         -------- Inf.financiar-bancar
www.bmmc.ro            ------ --  Bursa timisoara
wwwportalfinanciar.com    ----Anunturi, produse,firme
www.e-bursa.ro          ----------  Bursa transilvania

                             ECOTORISM

WWW.CALIMANI.RO   ---     PARCUL NATIONAL CALIMANI
WWW.HOINARI.RO       -----  Hoinari prin Romania
www.pcrai.ro         -------------  Parcul national Piatra Craiului
www.parcrodna.go.ro   --------- Parcul National Muntii Dornei
www.pronatura.ro     -----------  Asociatie unesco
www.delta-dunarii.ro  ---------- Rezervatia natur.delta
www.itinerar.ro      -------------- Vulcanii noroiosi
www.geoturism.ro     -----------  Natura la tine acasa
www.carnivoremari.ro  --------- Areal din muntii vrancei
www.eco-romania.ro   ---------  Asociatia ecoturism din rom
www.greenagenda.org  --------- Arii naturale protejate

                                                        LIFE STYLE

WWW.E-JOY.RO      ------    REV. FEMEILOR MODERNE
www.extensiidepar.ro  -------- Pentru un par mai lung
     www.idieta.ro        --------  Regimuri de slabire
www.revistalook.ro   ---------  Invata sa fi star
www.efitness.ro      -----------  Totul despre culturism si   -fitnes
www.cosmeticeonline.ro ----- Sfaturi pt frumusete
www.viva.ro           -----------  Viata celebritatilor
www.chirurgie-estetica.ro -----Operatii estetice
www.revlon.com          ---------Cosmeticele vedetelor
www.freshmodels.ro   -------   Agentie fotomodele
www.thebodyshop.com   -----  Produse naturale      

                                        Forumuri de discutii pe diverse teme

http://forum.portl.edu.ro ------- -----Forum educational
www.eafacere.ro/forum     ----- ----Forum de afaceri
http://forum.desprecopii.com - - - -Despre copii
www.linux.ro/forum/       ---------- Pt pasionati de linux
www.muzic-forum.ro    ---------    Despre muzica romaneasca
www.hanuancutei.com   ---------   Politica,filozofie,religie

 
                                             software educational

www.antsoft.ro               ------   ------------Dictionare,enciclopedii
www.ici.ro/ici/portofoliu/pitic.html--        Pentru   prescolari
www.intuitext.ro           ------------  Lectii interactive
www.proged.ro            -------------  Generator de orare
www.romsym.ro          ------------   Solutii e-learning
www.prietenultau.ro      ----------- Matematica pt profesori  si elevi
                           
www.invata-ma.ro   -----------       Matematica,fizica,inform-
                                                             atica
www.siveco.ro           -------------  Platforma AEL
www.vsb.ro          --------------      Software pentru fizica
www.ps.ro       --------------------   Instruire asistata de calculator

                                                       Acvaristica

www.acvarist.ro     -------- -----     Pesti de acvariu
www.acvaristica.com -----  -----    Ghid de specii
www.discusonline.ro  ------  ----  -Despre discusi
http://guppymania.acvariu.ro ----  Dedicat cresterii  guppy-lor
www.aquarium.ro       ------------- cu accesorii de  acvaristica
http://companie.go.ro/--------------melci/melci.html

                                                Despre  melci de acvariu

www.acvaristi.Ox.ro -----------    Forum de discutii
www.acvari.go.ro       -----------  Pesti si plante de acvariu

www.acvadot.com      --------    Specii,hrana,accesorii,   plante

                 
                                                        Internet

www.dmoz.com  ------           Director de site-uri
www.online.ro          --------  Ghidul tau pe internet
www.archive.org     -------     Arhiva digitala a   internetului
www.primulpas.ro   -----      Internet pentru incepatori
 www.anisp.ro           -------  Asociatia Nationala a ISP
www.legi.internet.ro  ------   Totul despre drept si     internet
www.rotop.ro            -------- Top al site-urilor   romanesti
www.lx.ro            ----------    Server gazduire gratuita

                                               Timp liber

www.desenatori.ro    ------    Deseneaza on-line
www.kidsdream.ro     ------    Locuri de joaca pt copii
www.cursdeitaliana.ro  -----  Italiana pt incepatori
www.programetv.com   ---    Televiziuni internationale
www.goblenart.com      -----  Arta goblenurilor
www.radiofanatic.lx.ro  ------ lista cu radiouri on-line
www.simpatie.ro        --------  Prieteni de toate varstele
www.stamps.ro          --------  Timbre
http://horoscop.la-start.ro ----  Zodiac on-line
www.mountaininguide.ro ----   Ghidul muntilor romanesti
www. comandapizza.ro -----    Portalul pizzeriilor
http://filme.acasa.ro   ---------  Filme,DVD,video


                                             FOTO


www.camerefoto.ro   ------     Camere foto digitale
www.fotografii-online.ro------  Site de fotografie    on-line
www.cameredigitale.ro    ------ Fotografii digitale
www.fotografica.ro     --------   Scanari,imprimari,albume
www.focus94.ro       --------     Magazin aparatura foto
www.fotoimpact.ro     -------    Peisaje,fotografii   gratuite
www.sonycenter.ro       -------  Camere marca sony
www.fotoenigma.com  ------      Studio foto
www.galeriafoto.com   ------    Fotografi romani din   toata lumea
www.fotografii.ro      ---------   Galerie on-line gratuita


luni, 26 octombrie 2015

Prin ploaie

Mai fac prin ploaie două piruete
Și apa-mi intră-n suflet și în ghete,
Umbrela doarme dusă-n debara 
Dar mă descurc acum și fără ea.

La colț de stradă mâinile cerșesc
Un bătrânel înnoadă-n două chinul,
În traista lui s-a strecurat veninul,
Din ochii străvezii râde destinul.

Și are haina strâmtă, ruptă, ponosită,
De mult banale amănunte nu-l irită
Pașii târăsc agale parc-o umbră,
Nici înserarea nu poate să plângă.

Prea multă frunză cade resemnanată
De parcă verde n-a fost niciodată,
Mai țipă clopotul tăcerii printre noi,
Doar lacrimile timpului cad șuvoi.
foto internet

Mai fac prin ploaie două piruete
Și apa-mi intră-n suflet și în ghete,
Umbrela doarme dusă-n debara
Dar mă descurc acum și fără ea.

La colț de stradă mâinile cerșesc
Un bătrânel înnoadă-n două chinul,
În traista lui s-a strecurat veninul
Din ochii străvezii râde destinul.

Și are haina strâmtă, ruptă, ponosită,
De mult banale amănunte nu-l irită
Pașii târăsc agale parc-o umbră,
Nici înserarea nu poate să plângă.

Prea multă frunză cade resemnată
De parcă verde n-a fost niciodată,
Mai țipă clopotul tăcerii printre noi,
Doar lacrimile toamnei cad șuvoi.

Clătite la sticlă

Dacă vă plac clătitele, atunci cu siguranță veți aprecia această rețetă. La urma urmei, partea cea mai neplăcută în pregătirea clătitelor – este spălatul vaselor care s-au folosit în procesul de fabricație a aluatului. Toate bolurile, oalele, blenderul … Puteți evita cu ușurință acest lucru prin utilizarea rețetei minunate de mai jos. Faceți aluatul într-o sticlă, și veți rezolva o mulțime de probleme dintr-o o singură lovitură, și clătite dvs. vor fi de succes! Deci, pregătiți o sticlă de plastic goală și puteți începe experimentul.
Ingrediente necesare pentru aluat:
  • 2 ouă;
  • 10 linguri cu vârf de făină;
  • 3 linguri de zahăr;
  • 3 linguri de ulei;
  • 0,5 linguriță de sare;
  • 600 ml de lapte.
1. Luați o sticlă de plastic cu capacitate de 1,5 litri. Sticla trebuie să fie curată, de preferat – de la apa plată. Introduceți pâlnia în sticlă, și turnați pe rând făina, zahărul, sarea, ouăle, uleiul și laptele. Închideți bine capacul.1
22. Agitați bine sticla pentru ca aluatul să fie uniform. O alternativă excelentă a mixerului!33. Încălziți bine tigaia și ungeți-o cu ulei.44. Turnați cantitatea necesară de aluat în tigaie, direct din sticlă.55. În caz că a mai rămas aluat, îl puteți pune în frigider și veți face clătite a doua zi. Nu este doar ușor de făcut aluatul în sticlă, dar mai poate fi și păstrat în aceasta!6
Amintiți-vă de această rețetă incredibil de ușoară, atunci când veți face clătite data viitoare. Pur și simplu vă veți îndrăgosti de această rețetă când o veți încerca și veți vedea cât este de comodă!
Aduceți abilitățile dvs. de gătit la perfecțiune! Fie ca acest sfat să vă ajute să gătiți clătitele fără dificultăți prea mari!
Autor text: perfect-ask.com

marți, 20 octombrie 2015

Octombrie



Un Octombrie bizar trece pasul tot mai rar
Scutură pe rând şi frunza, subţiată parcă-i pânza
Urcă dealul cu regrete şi mai face piruete,
Prin livadă tunde meri pentru alte primăveri...

Se tot uită la cocori cum zidesc în zare nori
Şi la stopii reci de ploaie, cum pământul îl înmoaie
Rândunele zgribulite stau sub streşini pitite
Moţăie şi tot visează că pe câmp e Vara trează...

În grădină margarete şi-au pus galbenul în plete
Sunt fragile şi cochete, dar au apă şi în ghete...
Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea,
Hornul caselor fumează ca să ţină lumea trează!

Grâul bun a umplut sacul că să aibe şi săracul
Pita mare şi gustoasă să crească la el pe masă,
Calendarul rupe foi pentru vremurile noi,
Un noiembrie grăbit parcă-n în gară s-a oprit...

foto sursa internet

Camelia Cristea

marți, 29 septembrie 2015

Iubește și Iartă!

















Îmbracă-l pe astăzi în haină de flori
Și prinde-i și fluturi la subsiori,
Brodează-i la poale un zâmbet din soare
Cinstește-l ca ziua de sărbătoare.
Ieri e trecut și prinde-l în ramă
Cronos acasă copilul își cheamă.
Frunzele toate își țin legământul
În valsul lor sărută pământul.
Mâine pe luntre purtat de un val,
Aduce și cerul și peștii la mal.
Pe vâsle de vise cuprinde și largul,
Pe steag de speranță să urce catargul...
În palme să prinzi cu drag răsăritul,
Prin macii aprinși coboară asfințitul
Salcii la mal își pleacă genunchii,
Prin gânduri de mare trec pescarușii.
Iubește-i și iartă-i... pe azi și pe mâine,
Hrănește-i cu sânge, cu apă și pâine
Și zboară din tine atâta cât poți
Nu crede în zaruri și trasul la sorți!
foto internet
21-08-2014
Camelia Cristea
http://confluente.ro/camelia_cristea_1409763609.html

duminică, 27 septembrie 2015

ULTIMA CAFEA



Hai, Moarte, sa bem o cafea
Ti-o fac cu caimac, aromata
Mai leapada-ti coasa cea grea
Si mantia asta ciudata.

Te rog sa iei loc in fotoliu
Nu ma supara daca fumezi
Dupa cine esti, Moarte, in doliu?
De ce tot suspini si oftezi?

E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grabi, ca te frigi
Mai lasa-mi pe cer, inca, steaua
Daca eu am sa mor, ce cistigi?

Ai venit sa ma iei in persoana
Prea mare onoare imi faci
Din toata specia asta umana
Numai pe mine ma placi?

Hai sa-ti ghicesc in cafea
E bine sa stii ce te-asteapta
O cumpana grea vei avea
Dar tu te descurci, esti desteapta.

Esti tot timpul in criza de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce sa fim noi dusmani?
Eu te-nteleg cel mai bine.

Lumea te aplauda de departe
In zvon de corrida, olé!
Fii buna si-ntoarce-te, Moarte
Sa vad: dupa tine ce e?

Acum esti captiva la mine
Am vrut sa-ti arat, draga mea
Ca nu-mi este frica de tine:
Ti-am pus soricioaica-n cafea.

Corneliu Vadim Tudor
Noaptea de duminica spre luni
6 spre 7 septembie 2015
Dumnezeu să-l odihnească în pace
!

vineri, 25 septembrie 2015

M-aș face


M-aș face Toamnă aurie
Cu crengile la pământ,
Legănată doar de vânt
Și aș pune lacrima
Să ude grădina Ta.
Frunzele le-aș pune-n ie,
Dorul meu să nu mi-l știe...
Aș înmulți grânele
Și-aș umple hambarele!
În livezi gutui și pere
Aș umple cu drag panere,
Peste câmpuri aurii,
Spicele le-aș înmulți!
Aș picta pe -un șevalet
Roua ce-a picat pe floare
Și i-a dat o sărutare,
Dimineața pe răcoare!
Sus în vărf de munte-aș sta
În genunchi eu m-aș ruga,
Pentru întreaga bogăție
Slavă să-ți aduc doar Ție!
18.11.2013
foto sursa internet

Leul împlineşte 180 de ani



        De unde vine denumirea de “leu”.

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.
Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină. Prin Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 s-a hotărât utilizarea unui număr restrâns de monede, printre ele aflându-se una austriacă, numită zwanziger. La noi era cunoscută drept sfanţul de argint, sau mai simplu, doarşfanţ. Putem vedea astfel de unde se trage celebra expresie “nu am nici un şfanţ”. O altă monedă eraparaua otomană. Expresia de rigoare ”nu face două parale” vine de la faptul că moneda avea o valoare redusă și era confecționată din material prost, astfel că o folosire intensă o tocea și monezile chiar se lipeau unele de altele.
Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impozitele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar din nou Înalta Poartă s-a opus.
Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor monede româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat. În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată. O astfel de monedă poate fi văzută la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
Prima Constituţie a ţării, cea din 1866, ignora complet problema suzeranităţii Imperiului Otoman asupra Principatelor, dovedind încă de atunci dorinţa statului român de a îşi căpăta independența. O primă bătălie s-a dat prin intermediul politicii monetare. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda naţională leul, o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Până la înfiinţarea Monetăriei statului (1870), primele monede au fost bătute la Birmingham.
Minsitrul de finanțe, Ion C. Brătianu, a început tratativele cu Poarta pentru ca aceasta să admită punerea efigiei domnitorului Carol I pe monedele de aur și argint ce urmau a fi emise. Tratativele nu au dat roade, dar guvernul român a comandat monedele de aur de 20 de lei (”pol”), fără a ține seama de pretențiile Imperiului Otoman. Aceste monede au fost puse în circulație în 1868, având efigia domnitorului și inscripția ”Carol I domnitorul românilor”. Tirajul a fost de doar 200 de piese. Dintre acestea, câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş, iar altele au fost dăruite parlamentarilor, miniştrilor, unor diplomaţi străini, guvernului turc, familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. Imediat după emitere, a urmat protestul Porții, precum și al Austro-Ungariei, care considera titulatura domnului român periculoasă pentru siguranța Austro-Ungariei care stăpânea Transilvania și Bucovina. Sub presiunea celor două Mari Puteri, monedele au fost retrase în 1870, când au fost bătute 5000 de monede din aur și 400.000 de argint, fără a cuprinde însă ”semnul” menit să evidențieze suzeranitatea sultanului. Începând cu 1872 s-au bătut monede de 50 de bani, 1 leu și 2 lei fără ca Poarta să mai protesteze.
Sursa articolului aici.
http://www.expunere.com/leul-implineste-180-de-ani-de-unde-vine-denumirea-de-leu.html

Adun amintiri

Adun amintiri si oameni,
In valiza vremii ce-o sa vina.
Cand ma voi pierde printre straini,
Imi vor sluji de lumina.

Si-n inima cu pretuire,
Le-asez cu grija unui copil,
Le mangai fara de oprire,
Si le privesc umil.

Sunt amintiri, ce n-o sa mai coboare,
Caci lumea care o sa vina,
Va fi o lume fara soare,
Si in tristete, se va cobora umila.

Dar soarele va rasari,
Dup-o lunga asteptare,
Si-n preajma oamenilor iar voi fi,
Caci Dumnezeu imi da rabdare.

duminică, 20 septembrie 2015

Elegie pentru părinţi---- Versuri Corneliu Vadim Tudor

SURSA  PĂSTRĂTORII TRADIȚIEI.

Unde sunteţi voi, părinţii mei?
Ce n-aş da să vă mai văd o dată!
Aţi murit de tot, sau sunteţi zei
Rătăcind pe bolta înstelată?

Astăzi sunt celebru şi bogat
N-am de ce mă plânge, am de toate
Fie Domnul veşnic lăudat
De mi-ar da şi-un strop de sănătate.

Ce folos că scriu şi câştig bani?
La ce bun politica înaltă?
Eram fericit în primii ani
Când am fost, cu toţii, laolaltă.

Casa era plină de copii
Nu ştiam ce-nseamnă supărarea
N-aveam noi prea multe jucării
Nu ştiam ce-i muntele, sau marea.

Însă gustul vieţii era bun
Râdea-n soare iarba după ploaie
Jubilam de Paşte şi Crăciun
Puneam cele mai curate straie.

Plutea, ca un duh, în mahala
Farmecul discret al sărăciei
Îngerul cu spadă ne veghea
N-am fost sclavi păcatului trufiei.

Voi ne-aţi îndrumat să ne rugăm
În genunchi, aşa cum se cuvine
Lui Iisus credinţă să-I jurăm
El să ne înveţe ce-i mai bine.

Lui să-I mulţumim înlăcrimaţi
Că nu ducem lipsă de nimica.
Două surioare şi trei fraţi
Inimi mari, ce n-au ştiut ce-i frica.

Azi dau filmul vieţii înapoi
Să pricep secretul casei noastre:
Se rugau părinţii pentru noi
Domnul să ne scape de dezastre.

Nu există scut mai minunat
Decât rugăciunea cea smerită
Şi o viaţă fără de păcat -
Iar răsplata fi-va înzecită.

Le spun tuturor să fie drepţi
Din puţinul lor să facă daruri
Toţi ateii cred că sunt deştepţi
Însă dracul i-a jucat la zaruri.

Îmi e dor de cei neprihăniţi
De la ei îmi iau şi azi putere...
Unde sunteţi voi, părinţi iubiţi?
Mă primiţi la masa de-nviere?

sâmbătă, 19 septembrie 2015

Puneți-ne la zid…





Dorin Dumitriupână în‎50+


Puneți-ne la zid…

De ce nu dați o lege, sau un ordin
Să ne-mpuscati pe toți cei amărâți și goi ?
Poate așa scăpam de sărăcie și de chin,
Noi, cei ce ne hrănim cu pâinea strânsă din gunoi.

Va sunt mai rude miile de emigranti,
Alți amărâți goniți de foame și războaie,
Cine-i primește pe românii alungați,
Ce dorm pe străzi,acum, în frig și ploaie ?

N-avem nimic de împărțit cu cei bătuți de soartă,
Suntem săraci și știm ce-nseamna milă,
Dar noi suntem aici, de ce închideți poarta
Si-aunci când ne vedeți vă năpădește sila ?

Spuneti că sunt puține locuri în cămine,
Pentru bătrânii singuri, fără ajutor,
Dar îi primiți pe cei ce vin din țări străine,
Iar noi ne stingem pe marginea trotuarelor.

Văi vouă, boierilor care conduceți țara asta,
Progenituri de ștabi și de hapsâni,
Oricât de grea ne va mai fi năpasta,
N-o să venim la poarta voastră să
De ce nu dați o lege ,sau o ordonanță,

Puneți-ne la zid și împușcați-ne, voi
Ca ne luați și sfântul drept la
Dar ați uitat că DUMNEZEU ne judeca pe toti ...
autor...DORIN DUMITRIU

09-09-2015

sursa foto internet.

joi, 17 septembrie 2015

Azi s-a mai stins o lumanare


Azi s-a mai stins o lumanare,
A vietii unui om traite.
A fost om bun sau de valoare,
Doar Dumnezeu stie, nu minte.

S-a stins o viata si o voce,
Ce tara-ntruna si-a cantat,
Prin poezia lui feroce,
Prin modul lui, ne-a aratat.

E-un semn, sau poate intamplare,
Caci pe-un taram necunoscut,
Incep sa-si faca o carare,
Oameni, ce inca poarta scut.

La toti ne vine randu-odata,
Tristi si poate fericiti,
Mergem in lumea ferecata,
Unde dormim nestingheriti.

sâmbătă, 22 august 2015

luni, 17 august 2015

In amintirea anilor,

·

Care s-au scurs,
Ma-ntorc cu gandul cateodata,
Si vad ce repede s-au dus,
Nimic nu seamana cu alta data.
Ma-ntorc la mainile maicutei mele,
Ce crestetul mi-l mangaia,
Cand sufletul scaldat in jale,
Povata ei o cauta.
Ma-ntorc la clipe care-odata,
Erau comori in viata mea,
De cei iubiti inconjurata,
Aveam avant, aveam ceva.
Acum timpul sta pe loc,
Nu are rezonanta de-altadata,
Nu are forta, n-are spor,
Caci lumea de acum,
E-o lume prea schimbata.

joi, 13 august 2015

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog