Eu n-am să plâng după iubiri ce mor,
Ci doar suspin la ce-ar fi fost să fie
De le aveam cu mine pe vecie.
Le-aş fi-mbrăcat în straie de lumină,
Pe cap cununi de dor cu iasomie
Şi peste toate, munţi de duioşie.
Iar hrană le-ar fi fost a mea trăire
Cu suflet, cu durere şi iubire
Stropite din belşug cu poezie.
....................................................
Dar au ales să plece-n altă parte
Şi au rămas de mine necântate.
Angelina Nădejde -- versuri din volumul "Suflet la ofertă"
Pictura:Gianni Strino
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu