Mi-e dor de OAMENI buni...de treabă...
Ce stiu să mulțumească..
Acelui ce -n ograda lor e slugă fără plată.
Mi-e dor de OAMENI cumsecade
Ce stiu mereu să prețuiască..
Pe cel ce în ograda lor a făcut florile să crească..
Mi-e dor de OAMENI de cuvânt
Ce stiu a respecta...
Pe cel ce neplătit muncește așteptând tăcut răsplata sa.
Mi-e dor de multe dar eu știu..
Că banul n-a putea nicicând..
Să cumpere vreodată OMENIA și bunătatea unui suflet blând..
Mi-e drag de oamenii ce-s OAMENI..
De cei ce lasă in urma lor...
Iubire...pace și iertare și cele mai frumoase flori...
Maria Pintican...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu