- Mi-e sufletul un anticariat,
Nimicuri poţi lua pe câţiva lei,
De preţ e-un vis ce supralicitat
A fost adjudecat unei femei
Cu ochii mari şi zâmbet de copil,
O ştii şi tu, măcar ţi-o aminteşti...
Ai strâns în braţe trupul ei fragil
Şi-n părul negru-i împleteai poveşti.
E încă-aici, tăcută printre cărţi,
Reface-n minte zilnic un traseu,
Inima ei nu recunoaşte hărţi
Urmează-un vis... Doar tu eşti visul meu!
- Aleg din vechiul raft un manuscris
Legat cu fir de aur, delicat,
Povestea fermecat-a unui vis
Uitată-aici, în anticariat
Şi regăsesc prin slove argintii
Atâtea amintiri, ca un balsam,
În suflet le păstrez, şi-aş vrea să ştii
Că doar pe tine astăzi te mai am.
Te-am căutat prin cărţi sperând să treci
Prin viaţa mea, erai atât de-aproape,
Pe raftul nins al unei biblioteci
Şi-n basmul care-mi înflorea sub pleoape.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
