O gluma si derapaje....

- Doctore, ma chinuie ingrozitor coloana. (Constantin Brancusi)
- Posteritatea va crede ca am avut un singur ou. (Cristofor Colum
- Prefer rima imbratisata. (Veronica Micle)
- Femeile cu picioare lungi, sunt cele mai bune la pat. (Procust)
- Duc o viata regulata; ma culc la sapte, ma scol la sapte. (Alba ca Zapada)
- Femeia model trebuie sa fie tanara. (Corneliu Baba)
- A fost nunta cu dar, dar nu cine stie ce! (Zamfira)
- N-aveti, cumva, un foc? (Nero)
- Si totusi, se invarteste! (Galileo Galilei la un chef)
- Suntem rude, dar foarte indepartate. (Fratii Grimm)
- Eu sunt o exceptie: mi-am facut carul vara. (Nicolae Grigorescu)
- De cand cu politica, am tras poezia pe linie moarta. [A.(carul) Paunescu]
- Justitia noastra este bolnava. (un doctor in drept)
- Am fost corigent la zoologie si literatura. (La Fontaine)
- Am oscilat intre Scoala Ardeleana si Scoala Militara. (Petru Maior)
- Aria cercului se bucura de o celebritate nemeritata. (Giuseppe Verdi)
- Noi vrem pamant! (un extraterestru)
- Nu intrati in marile Complexe cu sotia. (Freud)
- Am picat la tzanc! (Aurel Vlaicu)
- Tabloul lui Dali este lipsit de simboluri. (Mendeleev)
- Intr-un triunghi conjugal, ipotenuza este iubita la patrat. (Pitagora)
- Cand pun mana pe un roman bun, nu-l las pana nu-l termin. (Cleopatra)
- Cartea mea de capatai este “Dupa douazeci de ani”. (Silviu Brucan)
- Ma duc sa ma caut. (Fiul ratacitor)
- Astept Ziua Recunostintei. (Penes Curcanul)
- Ce mica-i lumea! (Gulliver in tara piticilor)
- Nu-mi fac planuri de viitor. (Nostradamus)
- Toti oamenii de valoare au zburat din Romania. (Henri Coanda)
- De fapt, la tara eu n-am vara, ci un var. (George Toparceanu)
- Vrem sa ne pastram limba si portul. (un constantean - Radu Mazare)
- Ca orice om, am fost si eu la stramtoare. (Magellan)
- Marile cuceriri le-am facut in moteluri. (Gingis-Han
- Eu stau, tu stai, el sta. (Imnul de stat)
- Ostenii mei, astazi avem exercitii de tragere. (Vlad Tepes)
- Americanii s-au obisnuit cu in-sula in coasta. (Fidel Castro )
- Am ajuns in America pentru ca m-a trimis nevasta dupa cartofi. (Cristofor Colum
- Forma mea de protest este demonstratia. (Pitagora)
- Nu sunt de acord cu femeile care isi spioneaza barbatii. (Mata-Hari)

O baba intr-un tramvai casca intr-una. Un politist de langa ea ii spune, chipurile ca sa-i faca educatie:
- Hoo babo, ca ma inghiti!
La care baba ii raspunde:
- Lasa maica, nu te teme, ca pe voi oricum nu va inghite nimeni!

O blonda la bar i se adreseaza tânarului aratos care sta lânga ea:
- Chiar credeti ca as vrea, la cinci minute dupa ce ne-am cunoscut, sa ma culc cu dumneavoastra?
- Da, zice tânarul.
- Dumnezeule! Inseamna ca puteti citi gândurile!...

O blonda frumoasa merge la ginecolog.
- Nu stiu ce sa ma mai fac, se vaita blonda. De fiecare data când fumez, îmi vine sa fac sex.
- Mai întâi, trebuie sa va linistiti, zice doctorul. Haideti sa fumam o tigara.

- Si cum va descurcati pe masina de scris?, întreaba seful secretara blonda.
- Nu stiu. Pe masina de scris n-am încercat înca...

O aventură galantă

O aventură galantă
Într-o seară, pe la zece,
N-a fost cald, dar nici prea rece,
Am avut o aventură,
Nici cu Haike, nici cu Sură,

O coniţă delicioasă,
Nici urâtă, nici frumoasă,
Şi-am intrat cu ea în vorbă,
Nici de Cosmos, nici de ciorbă.

Avea ochii ca doi aştri,
Nici căprui, dar nici albaştri,
Gura dulce, zâmbitoare,
Nici prea mică, nici prea mare,

Sânii, două rândunele,
Nici prea mari, nici mititele,
Şi vorbind cu ea în şoaptă
Nici prostuţă, nici deşteaptă.

Ne-am plimbat vreo cinci minute,
Nici încet, dar nici prea iute,
Discutând ca la Geneva,
Nici de-Adam şi nici de Eva.

Şi-am ajuns la ea acasă,
Nici prea'naltă, nici prea joasă,
Locuinţă minunată,
Nici murdară, nici curată.

Mi-a dat o cafea uşoară,
Nici prea dulce, nici amară,
Ş-a început să se dezbrace,
Nici încolo, nici încoace,

I-am sorbit formele toate,
Nici din faţă, nici din spate,
Pielea-i cu miros de nalbă,
Nici prea neagră, nici prea albă.

Avea talia subţirică,
Nici prea mare, nici prea mică,
Braţe albe, voluptoase,
Nici subţiri, dar nici prea groase,

Nişte-îmbrăţişări divine,
Nici prea multe, nici puţine,
Ş-o sofa cu dungi banale,
Nici prea tare, nici prea moale.

Cum o sărutam prin beznă,
Nici pe nas şi nici pe gleznă,
Bate cineva la uşe,
Nu-i nici unchi, dar nici mătuşe,

Ci bărbat-su, Şmil din piaţă,
Nici cu cioc, nici cu mustaţă,
Dar cu un baston de mire,
Nici prea gros, dar nici subţire.

Inimioara mea pustie,
Nu-i nici moartă, nu-i nici vie
Simt un fior care mă trece,
Nici prea cald, dar nici prea rece,

Şi când mă rugam – Prea Sfinte,
N-am fost prost, dar nici cuminte,
Doamne, scoate-mă din ladă,
Nici în curte, nici în stradă,

Deodată uşa scapă,
Nici se sparge, nici se crapă,
Şi stă Şmil ca un sihastru,
Văd nici verde, nici albastru.

- Ce cauţi aici? – Mă întreabă,
Nici în pripă, nici în grabă,
I-am spus, fără să-mi dau seama:
- Nici pe tata, nici pe mama!

Ci aştept, în tot minutul,
Nici maşina, nici şerutul...
... Şi au curs bastoane în mine,
Nici prea multe, nici puţine!

Restul n-are importanţă,
Nici spital, nici ambulanţă,
Ştiu c-am stat trei luni jumate,
Nici pe burtă, nici pe spate,

De atunci mi-e viaţa roză,
Nici în versuri, nici în proză,
Şi aştept o aventură,
Ori cu Haike ori cu Sură.

Versurile aparţin poetului Ion Pribeagu