Amintiri

Camelia Cristea

Mă-mpovărez ades cu vorbele nespuse
Și las în joc tăcerea ca un firesc banal
Îmi strigă așteptarea de pe mânerul ușii
Mă-ascund în amintiri închise prin sertar.

Și-atunci cu ochii minții revăd povești trecute
Când zmeii tinereții treceau și munți-n zbor,
Cu aripi de lumină scriam pe harta vieții
Iar în căușul palmei strângeam roua din flori.

Simțeam cum iarba râde și verdele veghează,
Noi miroseam a fân și-a flori ninse de tei,
Pe brațul fericirii creștea chiar liliacul,
Iar cerul dimineții sclipea în ochii tăi.

Dar a venit târziul și haitele atacă...,
Când iarna troienește potecile spre noi
Mă încălzesc cu dor la flacăra poveștii
Și vreau mirajul ei să vină înapoi....

04-01-2015

foto internet

Îmbrățișări

File îgălbenite rup din calendar
Peste ger și iască picură amnar,
Troienite nopți intonând furtună
Fur o crizantemă pentru vreme bună.

Și aprind gutuia ca un lampadar
Fluturii odăii nici nu au habar,
Îți ascult colindul cu o floare dalbă
Înspre dimineață am s-o pun în salbă.

 
Mă prind de iluzii ca de un cârd de miei
Nu îmi lua nadejdea, dorul să mi-l ei,
Mă lovesc de piatră și încep să sânger
Plânge ochiul minții parcă-ar fi un înger.

 
Când un viscol mușcă rama de la geam
Întețesc și focul cu tot ce mai am.
Merele înroșite de lungi așteptări
Îmi rescriu povestea cu îmbrățișări.

 
07-12-2014
foto internet
Camelia Cristea