joi, 9 iunie 2016

Aforisme cu umor





Dacă vrei să scapi de mizeria terestră, nu e o soluţie să umbli cu capul în nori!

Este mult mai de dorit să fii în compania unui înţelept mort, decât în aceea a unui prost viu!

În realitate, prostul nu moare niciodată de „grija altuia”. Ăsta e, de fapt, principalul motiv pentru care trăieşte!

Culmea ironiei este aceea că regele proştilor este întotdeauna un tip deştept şi viclean!

„Gurile rele” vorbesc întotdeauna „pe la colţuri” pentru a putea, la nevoie, „să o dea cotită”!

Doar pentru un berbec nu este jenant să o facă „de oaie”!

Apocalipsa pare cu atât mai aproape cu cât, mai nou, la fiecare răsărit, se „crapă de ziuă”!

Atenţie! Uneori când Dumnezeu îţi pune „mâna în cap”, o face ca să te scuture niţel!

Nu conta pe bucuria cu care celălalt ţi-a spus că te-a aşteptat de o viaţă. Cu siguranţă nu i-a făcut plăcere să te aştepte atâta amar de vreme!

Obtinerea iluminării spirituale nu este atât de simplă pe cât ai putea crede. Curentul electric n-o să-ţi folosească la nimic...

Ca să-ţi depăşeşti egoul, nu e suficient să o iei la fugă.

Oricât de mult ai încerca, n-o să-ţi potoleşti setea de Dumnezeu cu apă minerală.

Atunci când vrei să escaladezi cele mai înalte piscuri ale spiritului, nu folosi niciodată bocanci de alpinism!

Să nu îţi imaginezi că cei care folosesc „limba de lemn” sunt ecologişti!

Există şi oameni care nu vor să se descopere elixirul vieţii veşnice. Groparii!

...................

Copilărie, unde ești...



Copilărie, unde eşti?
Când îmi puneai sub cap poveşti
Aveam în pernă numai vise
Şi-un leagăn cu iubiri promise.
În ceată îngeri mă vegheau,
Cu nopţi de stele mă-nveleau.
Până şi gândul mi-au păzit,
Turnând în taină Mir sfinţit.
Şi înfăşată-n liliac,
Lăsat în ploi peste cerdac,
Cu greierii într-un alai,
Eram în Rai.
Precum un fluture-n grădină,
Scăldat în raze de lumină
Mă rătăceam prin flori cu rouă...
Strângeam cu braţele-amândouă
Petalele căzute-n zori
Din trandafiri agăţători
Şi mă-ntristam, credeam că plâng,
Că spinii... aripile frâng,
De nu i-ar fi avut, zburau
Şi ceru-n roşu îl pictau.
Mi-ar fi făcut şi-un curcubeu,
Să-l văd în el pe Dumnezeu.
Azi îmi lipseşti atât de mult,
De parcă sufletul e smuls
Şi aruncat în gropi comune,
Fără de viaţă şi de nume...
Şi veacuri mă despart de tine;
De ce-ai plecat de lângă mine?
Angelina Nădejde - versuri din volumul "Suflet la ofertă"

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog