PUTIN DISCUTĂ CU MEDVEDEV:

– Mitea, am hotarat: trebuie sa bombardăm Romania!

– S-o bombardam, domnule presedinte. Cu ce sa-ncepem?

– Pai, Mitea, eu zic sa-ncepem cu infrastructura, sa le distrugem fabricile. Uite, de exemplu, Fabrica tractoare din Brașov.
– S-a inchis, si s-au inchis toate, domnule președinte.


– Pai, obiective nevralgice – de exemplu, Institutul de vaccinuri, Cantacuzino.

– E inchis de 10 ani, domnule presedinte.

– Spitalul de arsi, ca le-ar trebui in caz de razboi.


– Acela nu functioneaza, domnule presedinte.

– Spitalul de copii din Timisoara sa-l bombardam

! – Pai, a fost restituit bulibasei Visinel Carpaci.

– Sa bombardam Parlamentul!

– O sa se bucure tot poporul roman ca scapa de infractorii aceia.

– Sa le bombardam cartierele de locuinte, Primaverii, Rahovei, Ferentari!

– In primul stau teparii mari, parlamentarii si securistii, in ultimele doua, hotii de buzunare. De ce sa le rezolvam noi problemele interne?

– Sa le bombardam rafinariile de petrol, ca sunt obiective strategice!

– Domnule presedinte, pe astea le-am cumparat noi, sunt ale noastre, ale Rosneftului

. – Nu inteleg, Mitea, tii cu noi sau cu romanii?! Vrei sa-i bombardam sau nu???

– Vreau, sa-i bombardam.

– Atunci, Mitea, sa le bombardam caile de comunicaţie, adica autostrazile si caile ferate.

– Alea-s autostrazi? Care se prabusesc la o luna după darea in folosinta sau la prima ploaie? Apoi, din reteaua de cai ferate nu a mai rămas mare lucru, că au vandut-o romanii la fier vechi.

– Ai dreptate. Sa le bombardam padurile – vestitii codrii ai Romaniei. Sa arda ca un snop de paie!

– Le-au taiat singuri. Nu prea a mai ramas nimic din ele.

– Moldova! Sa bombardam toata Moldova!

– N-o sa se observe, domnule presedinte. Au avut anul asta niste alunecari de teren de n-a ramas piatra pe piatra.

– Vaslui!Sa bombardam macar orasul Vaslui!

– Moldovenii din Vaslui sunt toti la munca in Italia. Au mai ramas in oras pompierii, primarul si fochistul de la primarie.

– Mitea, trebuie totusi sa le bombardam ceva! Macar, ceva mic!

– Nu avem ce, domnule președinte. De 26 de ani, romanii practica tactica pamantului parjolit. Ne-au luat-o inainte, au prevazut totul!

CÂND ESTE BINE SA FACEM CRUCE????

Credinciosul este sfătuit să recurgă la acest gest atunci cînd trece prin faţa unei biserici, cînd aude clopotele, cînd trece pe lîngă un cortegiu funerar, cînd tună şi fulgeră, cînd plouă cu grindină, cînd îl prinde bezna undeva şi e gata să se rătăcească, cînd îi spune cineva o veste care îl zguduie, cînd i se vorbeşte de nenorocirea cuiva, cînd se aşază la masă, cînd se scoală de la masă, cînd începe lucrul, cînd pleacă într-o călătorie. De ce ar face toate astea? Foarte simplu. Cînd trece pe lîngă o biserică, credinciosul se închină ca să dea mărturie de credinţă. Îşi afirmă credinţa. Omul cu credinţă face asta deoarece e normal să îţi faci cruce atunci cînd treci pe lîngă locul în care ştii că “locuieşte” Dumnezeu.Însemnarea cu semnul crucii este, de altfel, o deprindere creştinească foarte veche, chiar din timpul Sfinţilor Apostoli. “La fiecare pas şi la fiecare faptă ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci“ De asemenea, crucea nu lipseşte niciodată de pe vîrful turlelor bisericilor şi al clopotniţelor, iar în cimitire, cei răposaţi aşteaptă învierea morţilor sub ocrotirea sfintei cruci. Vasele şi odăjdiile sfinţite ale bisericilor sunt împodobite cu cruci, multe biserici sunt zidite în chipul crucii, iar cărţile bisericeşti sunt pline de cîntări în cinstea Sfintei Cruci.Crucea ocroteşte de relele trupeşti.Crucea alungă diavolii.“Nici un duh necurat nu va îndrăzni să se apropie de voi, văzînd pe faţa voastră armele care l-au doborît, această sabie sclipitoare a cărei lovitură de moarte au primit-o“ 

(Sf. Ioan Gură de Aur)