sâmbătă, 5 septembrie 2020

N-am pierdut...



N-am pierdut niciodată cu bunătatea. Este adevărat că au fost și oameni care doar au profitat de sufletul meu cald și încăpător, că au fost și oameni care mi-au răspuns cu rău la binele oferit, că au fost și oameni nerecunoscători, însă viața m-a răsplătit din plin pentru toată bunătatea mea. Tot ceea ce nu am primit de la oameni, am primit înzecit de la Dumnezeu.
N-am pierdut niciodată cu modestia. Este adevărat că unii oameni m-au desconsiderat și că m-au subestimat, dar cu timpul au realizat că modestia este o virtute și au ajuns să își dorească să fie ca mine. Iar ceilalți, care m-au apreciat obiectiv au câștigat în mine un prieten loial.
N-am pierdut niciodată cu sinceritatea. Au plecat de lângă mine doar oamenii care nu suportă adevărul și mi-au devenit dușmani doar cei nesinceri, care, oricum nu aveau ce căuta în viața mea.
N-am pierdut niciodată cu răbdarea. Este adevărat că uneori a trebuit să aștept foarte mult pentru a-mi îndeplini câte un vis, iar alteori a trebuit să renunț de tot la visurile mele… Dar am învăţat că cele mai mari realizări necesită timp și că pentru cele mai importante lucruri trebuie să fii pregătit, pentru a ști cum să le valorifici și să nu le pierzi.
N-am pierdut niciodată iertând. Este adevărat că am iertat oameni care m-au rănit foarte tare, care nu și-au cerut iertare niciodată și care nici măcar nu au regretat că m-au nedreptățit. Dar iertându-i, am câștigat un suflet liber și liniștit, netulburat de amintiri triste din trecut, de regrete, de frustrări și de dureri.
N-am pierdut niciodată crezând în Dumnezeu. Este adevărat că uneori nu am înțeles greutățile nemeritate prin care a trebuit să trec, dar totodată mi s-a dovedit că orice problemă are o rezolvare, că orice încercare își are rostul ei, că după orice sfârșit urmează un alt început, că după orice durere urmează o mângâiere, că după orice pierdere de sine urmează o regăsire, că după orice eșec urmează o reușită…
N-am pierdut niciodată iubind. Este adevărat că nu mi s-a răspuns întotdeauna cu aceeași iubire, că unii oameni m-au iubit doar declarativ și că doar m-au folosit, dar eu m-am dăruit cu totul și am refuzat să nu mai cred în iubire doar pentru că am întâlnit și oameni care m-au dezamăgit. Iubind, am trăit din plin, cu bucurii și cu momente de adâncă tristețe, dar am trăit cu adevărat… iar azi, privind în urmă, nu regret nimic, nu îmi este rușine de omul care am fost și mai ales, am învățat că iubirea nu cunoaște limite și că este motivul existenței mele…
Preluat de pe net

joi, 3 septembrie 2020

Rugăciunea mamei


Copilași din toată lumea ,știți voi cum se roagă mama
Pentru voi în orice seară ? Nu știți ? Sigur !
N-ați luat seama
Cînd ,cu ochii plini de lacrimi ,la icoana Maicii Sfinte ,
Își rostește-n blânde șoapte rugăciunea ei fierbinte .

Uite -așa grăiește dînsa :_ ,,Maică Sfântă Preacurată ,
Vezi-i ce frumos dorm dînșii ?...Ei îmi sînt averea toată .
Pentru ei din greu mă zbucium ,pentru ei trăiesc în lume
Și îndur atât noianul de dureri fără de nume !

I-am culcat și-acum ,spre Tine, viu ca ei să nu mă vază
Și te rog ,Măicuță Sfântă ,să cobori o blândă rază ,
Raza bunătății Tale, pe frumoasele lor plete ,
Ca să n-aibă vise rele și nici pleoapele muiete. 

Și le adu în suflet raiul liniștit al vieții Tale
Și mi-i fă ca-n zori de ziua ,cînd or fi ca să se scoale
Sa-i văd blânzi ,cuminți și veseli ,îndreptând spre mine pașii
Cum îi îndreaptă către Tine ,colo'n cer ,sus îngerașii ! " 

Biblioteca Școlară ,Galați 1926 ,p.42

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog