La uşa înserării scânceşte resemnarea.
Oglinzile perfide, cutează tot ce văd,
Într-un sertar ticsit cu multe amănunte,
Vreo două amintiri, trăiesc în lumea lor.
Şi parcă din tranşee, rănite de substanţă,
Apar fantome vise, dreptul la viaţă-şi cer,
Sfidează legi, răstoarnă conţinutul,
Invocă soarta...,şi vor să le dezlegi!
Tot şchiopătând târziul, revendică trăirea
Însingurarea geme, pe aripă de dor,
Cerneala se strecoară în plânset prin poeme!
Atâtea amănunte și resemnarea lor...
foto internet
Camelia Cristea
Apar fantome vise, dreptul la viaţă-şi cer,
Sfidează legi, răstoarnă conţinutul,
Invocă soarta...,şi vor să le dezlegi!
Tot şchiopătând târziul, revendică trăirea
Însingurarea geme, pe aripă de dor,
Cerneala se strecoară în plânset prin poeme!
Atâtea amănunte și resemnarea lor...
foto internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu