Doină

Și te apucă jalea când vezi ce e pe aici
Au mai rămas acasă vreo două, trei furnici,
Stejarii noștrii falnici în lume au plecat
Din munții cei bătrâni durerea a mușcat...

Cărările de dor își plâng ades amarul,
Cu jertfă ați marcat “Stapâni” acum hotarul,
Cureaua noastră-i strânsă și ne rugăm mereu
Să ne păzească Cerul și Bunul Dumnezeu!

Spitalele sunt pline și mulți neputincioși,
Voi sunteți tot mai mândrii, bogați și glorioși
Din vârful slavei voastre să coborâți aș vrea
Să dați binețe Vieții și-n dragă Țara mea!

Uitați-vă la Cer vă judecă chiar Sfântul
Voi ați călcat Dreptatea, Iubirea și Cuvântul,
Puterea astăzi este dar cade într-o zi...
Și slava cea deșartă curând nu va mai fi...

Să vă treziți odată sunt multe de făcut!
Avem un grâu de aur ce nu ni l-ați vândut...
Iar pită noastră-i bună, cu mâini e frământată
Ne dați în ultim ceas o Viață ce-i furată?

Vă luminează sfinții să dați o lege nouă,
Iubirea să vă fie pecete chiar și vouă
Doar umăr lângă umăr, putem să ducem Țara
Că-i tare gârbovită și grea-i mai e povara!

http://confluente.ro/camelia_cristea_1453233032.html

pictura Ducare

Camelia Cristea
15 ianuarie 2016