Ne ducem viața, nu în armonie, ci în ... obidă.
Ne târâm, biete râme sub soare,
În loc să ne înalțăm, să tindem spre lumina ce nu moare.
O lipsă de comunicare, ce duce la pasivitate.
O acceptare, ce duce la lașitate.
O lume tracasată,
Încercând zi de zi să străbată
Către lumina și liniștea dorită,
Atât de greu de găsit, neîmplinită.
Traumele ascunse, din paradisuri pierdute,
Se vor regăsi în viețile avute.
Oricând și oricât vei încerca a le îndepărta,
Într-un prezent absent sau viitor târziu, ele, vor exista.
O acceptare, ce duce la lașitate.
O lume tracasată,
Încercând zi de zi să străbată
Către lumina și liniștea dorită,
Atât de greu de găsit, neîmplinită.
Traumele ascunse, din paradisuri pierdute,
Se vor regăsi în viețile avute.
Oricând și oricât vei încerca a le îndepărta,
Într-un prezent absent sau viitor târziu, ele, vor exista.
Adevărurile, oricât ar fi de dureroase,
La lumină trebuiesc scoase.
La lumină trebuiesc scoase.
Adevărurile trebuiesc spuse,
În viața noastră trebuiesc aduse.
În viața noastră trebuiesc aduse.
În viața noastră de luptă de supraviețuire,
Nu vom găsi alinare și mântuire,
Decât dacă, minciuna va fi îndepărtată,
Iar adevărul se va vedea astfel de îndată.
Nu vom găsi alinare și mântuire,
Decât dacă, minciuna va fi îndepărtată,
Iar adevărul se va vedea astfel de îndată.
Phy
Dumbrăvița, 16.05.2023, ora14,14÷14,30
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu