- Părinte, vom ajunge vreodată să avem conducere politică creștină în România?

 - Părinte, vom ajunge vreodată să avem conducere politică creștină în România?

Tare greu, tare greu. În politică, în Biserică, în țară și în tot pământul, acum conduce răutatea și masonii; ei se tot înmulțesc ca să pregătească calea lui antihrist. A fost aici în Athos un sfânt care a văzut un diavol puternic care mergea cu niște căpestre în mână și sfântul îl întrebă:

- Vezi că faci numai nebunii. Ce umbli acuma cu căpestrele astea?

- Păi da nu știi? Uite, căpăstrul acesta îl am pentru președinte, ăsta-i pentru ministru, ăsta-i pentru stareț, ăsta-i pentru arhierei, ăsta-i pentru patriarhi.

Și spunea doar nume mari...

- Dar al meu unde-i?

- Păi da tu nu știi? Eu dacă pun căpăstru la conducători, voi veniți singuri.

În ziua de azi creștinii și nici sfătuitorii lor nu mai cunosc această luptă duhovnicească cu nevăzutul și atunci vrăjmașul diavol ne înșală foarte ușor, pentru că el lucrează mai ales prin gânduri, prin oameni și prin patimi.

𝑆𝑡𝑎𝑟𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝐷𝑖𝑜𝑛𝑖𝑠𝑖𝑒 𝐼𝑔𝑛𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐶𝑜𝑙𝑐𝑖𝑢 (1909-2004

Mitropolitul Neofit de Morfou:

   „Vin momente foarte grele pentru umanitate, se pare ca cele grele de-abia acum incep. Cand se va termina, în mai [2021 , așa se deduce –n.m.], peripetia coronavirusului vor veni alte peripetii. Mult mai mari ca aceasta. Asadar, vom avea nevoie de mai multa rabdare si mai multa credinta. Acum suntem in etapa de antrenament si examene. Vor trece aceste examene si vor veni altele mai grele. De aceea, va rog, am spus si in alte parti, in fiecare sat preotul sa gaseasca 10 oameni rugatori. Daca gaseste mai multi, cu atat mai bine. Sa dati fiecaruia din cei 10 sa citeasca in fiecare zi, la orice ora pot, doua catisme din Psaltirea lui David (…)

Crestinii ce fac? Sunt in stare doar sa isi puna masti ca sa fie protejati de acestea? La urmatoarea boala nu vom putea sa ne protejam cu masti, si nici cu vaccinuri. Ce vom face?

Vaccinurile se vor dovedi foarte periculoase pentru om. Asa cum avem alimente modificate genetic, vom avea, incet-incet, si oameni modificati.

Asadar, crestinii trebuie sa le faca pe cele grele. Crestinii sunt pentru cele grele. Pentru cele usoare sunt ateii care cred ca pot sa schimbe lumea, dar in fapt nu pot sa se schimbe nici pe ei insisi. Crestin este acela care se poate schimba, se poate transforma, sa se sfinteasca. (…)

Vedeti ca toate atacurile sunt acum impotriva sanatatii oamenilor. Vor urma si alte atacuri care vor viza alte aspecte. Si toate atacurile sunt in preajma sarbatorilor. (...)

Patra nu a putut sa il serbeze pe Apostolul Andrei din cauza carantinei. A fost in biserica doar un episcop, cu un preot si un diacon si au tinut Liturghia fara credinciosi. Pe cine? Chiar pe Sfantul Apostol Andrei!!

Inainte, de ziua Sfantului Dimitrie au facut Liturghie, au fost multi ierarhi, dar s-au temut sa il scoata pe Sfant din Biserica pentru a face procesiune. S-a aratat Sfantul si a spus: daca m-ar fi scos pe usa, doar de la mirul care ar fi curs, boala ar fi disparut. Dar toti s-au speriat. Si arhierei, si preoti, si popor. Si nu doar ca s-au speriat, dar au si zis unii ca s-au imbolnavit din cauza Liturghiei. Cat de mult s-a ranit atunci Sfantul Dimitrie! (...)

Intelegeti de ce va vorbesc despre credinta? Credinta noastra trebuie sa fie activa, lucratoare. A venit clipa in care Hristos cere dovezi ale credintei noastre, deoarece pregateste noul echipaj al Bisericii Sale, noii ierarhi, noii preoti, noii credinciosi. Acum toti dam examene, sa se vada care ne vom gasi in noul echipaj. Cei care vor pleca, vor fi judecati de Dumnezeu daca vor intra in echipajul din Viata de Sus. Cei care vor ramane, daca vor fi in echipajul Bisericii de pe pamant. Si sus e viata, si jos e viata. Oriunde vom merge, nu avem de ales, si cei din iad au viata, dar cum e acea viata! Nu va amagiti, moartea dureaza doar 2 secunde. Dupa moarte, urmeaza viata vesnica.  De aceea, sa ne gandim bine ce vom face acum.

In ceea ce priveste vaccinul, va spun, [Mitropolitul de] Morfou nu va accepta sa il primeasca. Voi, ce veti face, sa va lumineze Dumnezeu. Eu nu voi deveni produs modificat al Noii Ordini Mondiale, cum sunt acele rosii pe care le luam de la supermarket si nu au nici un gust. Asa va deveni omenirea. Fara gust si fara miros. Eu vreau sa am „gust”. Sa ma vada lumea si sa spuna: aceste este Ierarhul de Morfou are acest „gust”. (…)

Si sa aveti in vedere ceva frumos ce mi-a spus un om sfant: ca aceasta boala va pleca asa cum a venit, dintr-odata, dar vom avea alte incercari. Le vom trece si pe acestea si, in Razboiul Mondial care va veni, se vor distruge Europa, America si Turcia; ce va ramane si cine vor ramane vor trai epoca sfintei lucrari de apostolat ortodox in toata lumea. De aceea v-am spus ca prin aceste examene Isi pregateste Hristos acum noul Sau echipaj. Cei care sunt fricosi, de ceea ce se tem, aceea vor pati. Cine nu se teme, fie le va darui Domnul frica de Dumnezeu si ii va face marturisitori, fie daca sunt fara de Dumnezeu, ii va lua de pe pamant. Ce sa le faca? Va fi nevoie de cei putini dar care vor aduce folos. Nu multi, fara de nici un folos. Dumnezeu sa ne invredniceasca sa ne gasim si noi in echipajul Sau, sa ne daruiasca bucuria vesnica sa slujim impreuna cu El, si cu Sfantul Tihic care serbeaza azi. (…)

Acum un an am primit vestea ca a adormit in Domnul un Sfant contemporan noua, Parintele Cuvios Efrem, ucenic al Sfantului Iosif Isihastul, pe care l-a dus Duhul Sfant in America, pe stadionul satanei, si acolo a ridicat 20 de manastiri. A adormit anul trecut si a profetit multe, multe din cele ce va spun. Acesta a spus ca cauza multor cutremure si boli, si a marelui razboi ce vine sunt avorturile nemarturisite si multele anomalii care se petrec in cadrul si in afara casatoriei. (…) Acesta a zis ca ierarhii trebuie sa vorbeasca despre ce au vazut oamenii lui Dumnezeu ca va veni, macar sa se pocaiasca putini si sa vina raul mai mic. Tot acesta spus ca marile evenimente vor incepe imediat dupa moartea lui si nu se vor opri pana va veni pacea lui Hristos. Vedeti ce se intampla de anul trecut, din ianuarie. Si va continua pana se va curati toata lumea, graul se va strange cu graul, iar neghina cu neghina. Dumnezeu sa ne invredniceasca sa fim grau curat, parte a prescurii care se daruieste in Sfinta Liturghie!

Sa fiti binecuvantati!”

Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/mitropolitul-neofit-morfou-marturiseste-vaccinul-anti-covid-modificare-genetica-indemn-rugaciune-psaltire-fortareata-rezistenta-in-fata-raului-planuit-lucifericii-noii-ordini-mondiale/

DESPRE RUGACIUNE,

– Părinte, cum faceţi rugăciune pentru o problemă?
– Cheia reuşitei este ca pe cel ce se roagă să-l doară. Dacă nu-l doare, poate sta ore întregi cu metania în mână şi rugăciunea lui să nu aducă nici un rezultat. Dacă există durere pentru problema pentru care te rogi, chiar şi cu un suspin faci rugăciune din inimă. Mulţi, atunci când alţii le cer să facă rugăciune pentru ei nu au timp să se roage în momentul acela şi de aceea se roagă numai cu un suspin pentru problema acelora. Nu spun ca să nu se facă rugăciune, ci, dacă se întâmplă să nu fie timp, chiar şi un suspin pentru durerea celuilalt este o rugăciune din inimă, adică echivalează cu ore întregi de rugăciune. Citeşti, de pildă, o scrisoare, vezi o problemă, suspini şi după aceea te rogi. Acesta este mare lucru! Inainte de a apuca receptorul, înainte de a forma numărul, Dumnezeu te aude! Şi să vezi cum se înştiinţează şi celălalt! Să vedeţi cum demonizaţii înţeleg atunci când fac rugăciune pentru ei şi strigă oriunde s-ar afla! Adevărata rugăciune începe de la durere, nu este plăcere, “nirvana”. Dar ce fel de durere este? Omul se chinuieşte în sensul cel bun. Il doare, geme, suferă atunci când face rugăciune pentru orice. Ştiţi ce în­seamnă a suferi? Da, suferă, pentru că participă la du­rerea generală a lumii sau a unui om în particular. Această participare, această durere Dumnezeu o răs­plăteşte cu veselia dumnezeiască. Desigur că nu omul cere veselia dumnezeiască, ci ea vine ca o consecinţă, deoarece participă la durerea celuilalt. – Cum să înceapă cineva lucrarea aceasta? – Află ceva, de pildă, despre un accident. “Ah!”, sus­pină el şi Dumnezeu îndată îi dă mângâierea dumne­zeiască pentru puţin suspin. Vede pe unul îndurerat şi iarăşi suferă împreună cu el, iar Dumnezeu îl mângâie cu mângâierea dumnezeiască, nu rămâne cu acea amărăciune. Iar celălalt este ajutat prin rugăciunea lui. Sau se gândeşte: “Dumnezeu ne-a dat atâtea, dar eu ce am făcut pentru El?”. Mi-a făcut mare impresie ceea ce mi-a spus un suflet: “Ingerii îşi acoperă feţele atunci când se săvârşeşte Taina Dumnezeieştii Liturghii, iar noi ne împărtăşim cu Trupul lui Hristos. Eu ce am făcut pentru Hristos?“. Unul ca acesta suferă în sensul cel bun. – Părinte, cum înţelege cineva că celălalt s-a folosit prin rugăciunea sa? – Este înştiinţat de aceasta prin mângâierea dum­nezeiască pe care o simte înlăuntrul său după rugă­ciunea ce-a făcut-o cu durere de inimă. Dar mai întâi trebuie ca durerea celuilalt să o faci durerea ta şi după aceea să faci şi rugăciune din inimă. Dragostea este o însuşire dumnezeiască şi ea îl vesteşte pe celălalt. Şi în spitale, când pe medici şi pe surori îi doare pentru bolnavi, acesta este medicamentul cel mai eficace din­tre toate medicamentele ce li se dau. Bolnavii simt că se interesează de ei, simt siguranţă, mângâiere. Celui care suferă nu trebuie să-i spui multe cuvinte, nici să-l dăscăleşti. Inţelege că te doare pentru el şi astfel se foloseşte. Durerea este totul. Dacă ne doare pentru ceilalţi uităm de noi înşine şi de problemele noastre. Cuviosul Paisie Aghioritul. Trezire duhovnicească, Ed. Evanghelismos, Bucuresti, 2003, p. 342-343

Arhim. Arsenie Papacioc

 Ne putem ruga singuri acasa, facand abstractie de Sfanta Liturghie? - Arhim. Arsenie Papacioc

”- Care este raportul intre rugaciunea personala, intima si rugaciunea Liturgica? Ne putem ruga singuri acasa, facand abstractie de Sfanta Liturghie?

-Parintele Arsenie: Dumneavoastra faceti o confuzie, sa stiti... Rugaciunea Liturgica nu se poate compara cu nici o alta rugaciune. Sfanta Liturghie este Jerfa fara de sange pe care o face Hristos.

Nu poate exprima mintea omeneasca valoarea si folosele Sfintei Liturghii macar in parte.

Domnul Iisus Dumnezeu este de fata in Sfantul Altar. Si daca ar fi cu putinta sa se vada cerurile deschise, nu s-ar putea vedea nimic mai mult de cum este in Sfantul Altar, la Sfanta Liturghie. Ca: ”Tu esti cele ce aduci, Cel ce te aduci, Cel ce primesti si Cel ce imparti, Hristoase Dumnezeul nostru!” (Rugaciunea preotului in timpul cantarii Heruvicului)

Iata o taina nepatrunsa de mintea omului: ca Domnul Hristos imprumuta preotului chipul, glasul si miscarea; ca repet, El este Cel ce savarseste dand omului, prin hirotonie, mai presus de fire, bogatia harului preotiei, savarsindu-se astfel marile prefaceri ale painii si vinului in Trupul si Sangele Mantuitorului ca sa-l avem vazut (prin credinta) permanent in noi, sa ne impartasim cu Trupul si Sangele Lui, ”Ca cine nu va manca Trupul Meu si nu va bea Sangele Meu, nu va avea viata intru el” (Ioan 6, 23).

Iata folosul cel mai desavarsit: ca avand in toata fiinta ta pe Hristos Biruitorul, vei fi luminat si de temut pe tot drumul de mare raspundere, al mantuirii tale si al semenilor tai.

La Sfanta Liturghie primesti intr-un fel deosebit harul lui Dumnezeu, taria cea mare a crestinului, aprinzand lumina adevarului din om pentru viata si lupta impotriva puterilor intunericului.

Iata ca viata noastra este cu adevarat conditionata numai de aceasta mare Taina a Impartasirii cu Trupul si Sangele Domnului.

Aceasta Sfanta Liturghie, care se savarseste intr-un chip atat de nepatruns cu cinste, evlavie si binecuvantare, are randuite rugaciuni si prefaceri adanci pentru salvarea de la pieire a lumii intregi, vizand direct pe cei pomeniti pentru sanatate, luminare, frumusete si tarie nelimitata asupra duhurilor rele.

Este atat de necesar si de obligatoriu participarea la Sfanta Liturghie, mai mult decat ne sunt necesare lumina si aerul. Dumnezeu tine pamantul mai mult pentru Sfanta Liturghie ce se savarseste pe el. Liturghia este cea mai mare lucrare pe pamant si folosul dincolo de inchipuire al intregii creatii a lui Dumnezeu.

Iata, sunt preot de mai bine de jumatate de veac si nu pot nici astazi sa nu ma intreb ori de cate ori intru prin sfintele usi: cine sunt eu ca sa trec prin usile imparatesti?

Preotia este o foarte mare lucrare la Dumnezeu, nespus de mare. Preotul tine locul lui Dumnezeu pe pamant; Dumnezeu a creat doua lucruri extraordinare care nu mai pot fi depasite la o eventuala alta creatie: a creat o femeie distinsa care a nascut pe Dumnezeu; si a creat preotia care-l coboara pe Dumnezeu din cer si-L naste pe Sfanta Masa. Ce ziceti de lucrul acesta? Va dati seama? Sfantul Agnet pe Sfanta Masa, atunci cand facem Sfanta Liturghie. Altarul e plin de ingeri, căci Hristos e acolo!

Spun chiar rugaciunile: ”Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai asezat in ceruri cetele si ostile ingerilor... fa ca, impreuna cu intrarea noastra noastra, sa fie si intrarea sfintilor ingeri, care slujesc impreuna cu noi si impreuna slavesc bunatatea Ta.” (Rugaciunea intrarii cu Evanghelia)

M-a intrebat un student: ”Bine , Parinte, dar preotul ce-i?” Raspunde Hristos: ”Fara tine, preotule, nu pot sa fac lucrurile acestea!” Preotul e axa principala a Creatiei, a re-Creatiei, adica a nasterii lui Dumnezeu din paine si din vin. Va dati seama ce inseamna pentru un popor ca are Liturghie? Ce inseamna pentru un popor ca are Ortodoxie? Sunt foarte increzator, dar nu se poate fara Cruce. Lumea va veni odata la o unitate de vederi si va vedea cat de necesara a fost suferinta pe lume si mai ales la poporul roman, urmarindu-l de la nastere... Ni se cere prezenta in starea de jerfa si vom birui. Biruind tu, biruie tot neamul tau! Acesta este cuvantul care trebuie spus la tot romanul, la tot crestinul.” (Vesnicia ascunsa intr-o clipa - Arhim. Arsenie Papacioc)