Biserica Ortodoxă,

Biserica Ortodoxă, odinioară singura Biserică a lui Hristos în lume, a ţinut de la început credinţa în Evanghelie, fără a ţine seama de stânga sau de dreapta, şi fără a se sprijini pe alte credinţe, nici pe filosofiile păgâne şi nici pe ştiinţele naturale. Căci atunci când mergi cu un călăuzitor cu vedere bună şi înainte văzător, este de prisos şi caraghios să-i mai întrebi pe chiori şi pe orbi despre drum.

Având credinţă desăvârşită în Hristos şi în Vestea Sa de Bucurie, Părinţii şi învăţătorii Bisericii au respins cu tărie filosofiile elineşti şi misterele asiatice şi africane. Chiar şi aceia care au studiat filosofia la Atena, precum Gură de Aur, Vasile şi Grigorie Teologul; asemenea şi cei care s-au născut egipteni sau arabi, precum Sfinţii Antonie, Macarie, Isaac Şirul, Efrem Şirul şi alţii.

Tocmai aceşti Sfinţi Părinţi, cei mai buni cunoscători ai filosofiei păgâne şi ai misterelor de credinţă, şi aceasta la prima mână şi în limba lor maternă, au fost cei mai hotărâţi apărători ai singurei credinţe mântuitoare, cea în Evanghelie, în Vestea cea Bună de Bucurie a Omului din Cer.

Nici cel mai mic compromis nu l-au permis aceştia cu nimeni şi cu nimic din ceea ce este pământesc şi schimbător odată cu toate de pe pământ, din ceea ce este de la om şi după om, şi din ceea ce a apărut sau s-a făcut în afară de Hristos şi de Evanghelia Sa.

Însă în vremurile din urmă, toate bisericile eretice s-au apucat să construiască ziduri de susţinere pentru Evanghelie din teoriile ştiinţifice. Şi-au împropriat multe teorii ştiinţifice ca pe ceva absolut, deşi cei mai mari oameni de ştiinţă ai veacului nostru au încetat să mai considere chiar şi cunoaşterea pozitivă (ca să nu mai vorbim de teorii) ca fiind ceva absolut.

Precum ostaşii lui Pilat L-au îmbrăcat pe Domnul Hristos în purpură ieftină, iar Irod în haină albă, tot astfel şi teologii eretici L-au îmbrăcat pe Mântuitorul în hainele ieftine ale filosofiei păgâne şi ale ştiinţei mincinoase. Asta pentru ca, pasămite, "să-L îmbrace mai frumos şi să-L împodobească"! Dar în ambele cazuri Hristos este în egală măsură batjocorit şi înjosit.

Într-un cuvânt, teologii eretici s-au ocupat cu adaptarea şi echivalarea încă de la desprinderea Apusului şi a Răsăritului, din 1054, şi cel mai intens în ultimii 150 de ani. Au adaptat cerul pământului, (nu invers cum era firesc!), pe Hristos celorlalţi «întemeietori de credinţe», iar Vestea de Bucurie celorlalte credinţe, israelite, musulmane şi păgâne.

Toate acestea, chipurile, în numele «toleranţei și dragostei» şi în «interesul păcii» dintre oameni şi popoare. Însă acesta este chiar începutul şi originea celor mai scandaloase războaie şi revoluţii din istoria lumii. Pentru că Adevărul nu se lasă niciodată echivalat cu jumătăţile de adevăr, cu falsele teorii omenești şi cu minciunile.

FERICIȚI VEȚI FI PURURI VOI, CARE IUBIȚI ADEVĂRUL ȘI BISERICA DREPTMĂRITOARE A LUI HRISTOS, FĂRĂ SĂ FACEȚI COMPROMISURI DE VREUN FEL, ȘI INDIFERENT DE URGIA VREMURILOR CARE VOR VENI !


Părintele Arsenie Papacioc

Arhim. Arsenie Papacioc

 Ne putem ruga singuri acasa, facand abstractie de Sfanta Liturghie? - Arhim. Arsenie Papacioc

”- Care este raportul intre rugaciunea personala, intima si rugaciunea Liturgica? Ne putem ruga singuri acasa, facand abstractie de Sfanta Liturghie?

-Parintele Arsenie: Dumneavoastra faceti o confuzie, sa stiti... Rugaciunea Liturgica nu se poate compara cu nici o alta rugaciune. Sfanta Liturghie este Jerfa fara de sange pe care o face Hristos.

Nu poate exprima mintea omeneasca valoarea si folosele Sfintei Liturghii macar in parte.

Domnul Iisus Dumnezeu este de fata in Sfantul Altar. Si daca ar fi cu putinta sa se vada cerurile deschise, nu s-ar putea vedea nimic mai mult de cum este in Sfantul Altar, la Sfanta Liturghie. Ca: ”Tu esti cele ce aduci, Cel ce te aduci, Cel ce primesti si Cel ce imparti, Hristoase Dumnezeul nostru!” (Rugaciunea preotului in timpul cantarii Heruvicului)

Iata o taina nepatrunsa de mintea omului: ca Domnul Hristos imprumuta preotului chipul, glasul si miscarea; ca repet, El este Cel ce savarseste dand omului, prin hirotonie, mai presus de fire, bogatia harului preotiei, savarsindu-se astfel marile prefaceri ale painii si vinului in Trupul si Sangele Mantuitorului ca sa-l avem vazut (prin credinta) permanent in noi, sa ne impartasim cu Trupul si Sangele Lui, ”Ca cine nu va manca Trupul Meu si nu va bea Sangele Meu, nu va avea viata intru el” (Ioan 6, 23).

Iata folosul cel mai desavarsit: ca avand in toata fiinta ta pe Hristos Biruitorul, vei fi luminat si de temut pe tot drumul de mare raspundere, al mantuirii tale si al semenilor tai.

La Sfanta Liturghie primesti intr-un fel deosebit harul lui Dumnezeu, taria cea mare a crestinului, aprinzand lumina adevarului din om pentru viata si lupta impotriva puterilor intunericului.

Iata ca viata noastra este cu adevarat conditionata numai de aceasta mare Taina a Impartasirii cu Trupul si Sangele Domnului.

Aceasta Sfanta Liturghie, care se savarseste intr-un chip atat de nepatruns cu cinste, evlavie si binecuvantare, are randuite rugaciuni si prefaceri adanci pentru salvarea de la pieire a lumii intregi, vizand direct pe cei pomeniti pentru sanatate, luminare, frumusete si tarie nelimitata asupra duhurilor rele.

Este atat de necesar si de obligatoriu participarea la Sfanta Liturghie, mai mult decat ne sunt necesare lumina si aerul. Dumnezeu tine pamantul mai mult pentru Sfanta Liturghie ce se savarseste pe el. Liturghia este cea mai mare lucrare pe pamant si folosul dincolo de inchipuire al intregii creatii a lui Dumnezeu.

Iata, sunt preot de mai bine de jumatate de veac si nu pot nici astazi sa nu ma intreb ori de cate ori intru prin sfintele usi: cine sunt eu ca sa trec prin usile imparatesti?

Preotia este o foarte mare lucrare la Dumnezeu, nespus de mare. Preotul tine locul lui Dumnezeu pe pamant; Dumnezeu a creat doua lucruri extraordinare care nu mai pot fi depasite la o eventuala alta creatie: a creat o femeie distinsa care a nascut pe Dumnezeu; si a creat preotia care-l coboara pe Dumnezeu din cer si-L naste pe Sfanta Masa. Ce ziceti de lucrul acesta? Va dati seama? Sfantul Agnet pe Sfanta Masa, atunci cand facem Sfanta Liturghie. Altarul e plin de ingeri, căci Hristos e acolo!

Spun chiar rugaciunile: ”Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai asezat in ceruri cetele si ostile ingerilor... fa ca, impreuna cu intrarea noastra noastra, sa fie si intrarea sfintilor ingeri, care slujesc impreuna cu noi si impreuna slavesc bunatatea Ta.” (Rugaciunea intrarii cu Evanghelia)

M-a intrebat un student: ”Bine , Parinte, dar preotul ce-i?” Raspunde Hristos: ”Fara tine, preotule, nu pot sa fac lucrurile acestea!” Preotul e axa principala a Creatiei, a re-Creatiei, adica a nasterii lui Dumnezeu din paine si din vin. Va dati seama ce inseamna pentru un popor ca are Liturghie? Ce inseamna pentru un popor ca are Ortodoxie? Sunt foarte increzator, dar nu se poate fara Cruce. Lumea va veni odata la o unitate de vederi si va vedea cat de necesara a fost suferinta pe lume si mai ales la poporul roman, urmarindu-l de la nastere... Ni se cere prezenta in starea de jerfa si vom birui. Biruind tu, biruie tot neamul tau! Acesta este cuvantul care trebuie spus la tot romanul, la tot crestinul.” (Vesnicia ascunsa intr-o clipa - Arhim. Arsenie Papacioc)