SĂ NU TE ÎNTRISTEZI

 

De vei vedea că nu mai pot

Pe umeri crucea să mi-o duc,

...din gură un cuvânt să scot,

Să știi că mult nu mai apuc.

- Copilul meu, tu să ții minte,

Așa-mi spunea și mama mea,

Viața, va merge înainte...

Păstrează ce-i frumos din ea.

De vei vedea că nu țin minte

Dacă ceva rău ai făcut,

Tu să-ți aduci te rog aminte,

Nicicând eu nu m-am prefăcut.

Când o s-ajungi, o să-ți dai seama

Și o să spui cu mult regret:

,,Câtă dreptate avea mama,

Ce am greșit, nu mai repet!”

De vei vedea că sunt bătrână

Și nu pot ca să mai merg drept,

Să-ți faci timp...să mă ții de mână;

Cât voi mai fi, eu te aștept!

Iar de-o să vezi lumina stinsă,

Să nu te întristezi...(E greu!)

O stea, pe cer va fi aprinsă,

Te va călăuzi...mereu.

Bătrânii erau ... comoară..

 Bătrânii erau ... comoară..
Azi sunt pentru mulți povară..
Bătuți...înfometați si goi..
Sunt cei ce-au muncit ca noi..

S-avem o țară cu de toate
Si să trăim în libertate..
Iar noi in loc să-i îngrijim..
Nepăsători si azi privim..

Cum niște călăi plătiți ..
De satana ispitiți...
Ii lovesc ...ii tortureaza...
Viața lor nu mai contează. .

Doamne...Tu-mi sti sufletul..
Si imi vezi și plânsetul..
Ascultă. ... rugaciunea mea..
Si opreste.... urgia...

Pune în suflete...iubire..
Milă și compasiune.. .
Intoarce din rătăcire...
Pe cei ce umblă-n neștire...

Pe bătrâni ii ocrotește. ..
Liniste le dăruiește...
Căci batrani-s o comoară
Pentru noi si-această țară..

Iartă Doamne ...nepăsarea..
Cea cuprins întreagă țara..
Si întoarce la credință..
Turma care-i rătăcită. ..

Maria Pintican. ..