Trăim virtual

Am privit spre oameni
şi am văzut durere,
tristeţe în ochi, singurătate
şi neiubire.
Trecem nepăsători
pe lângă vieţi încătuşate de neputinţe
fără să avem tăria
de a le vorbi.
Ne izolăm într-o altă lume,
scriem pe bloguri despre tot şi toate
dăm sfaturi de credinţă
şi de trăire…
Avem n prieteni pe facebook,
am devenit dependenţi de liku-rile lor
ca de mângâierile celor apropiaţi.
Comunicăm şi-i iubim
fără să-i fi văzut vreodată,
le împărtăşim sentimentele,
ne îmbrăţişăm virtual
dar ne este din ce în ce mai greu
să dăm o îmbrăţişare adevărată,
celor de lângă noi.
Uneori, cu un singur clik
cineva te poate șterge
ca şi cum n-ai fi existat vreodată.
Zi de zi, în lumea reală,
cineva pleacă de lângă noi
mai sărac cu un zâmbet
o vorbă bună,
în iubire.

Angelina Nădejde -- versuri din volumul "Suflet la ofertă"

Pictura:George Cochran Lambdin (1830-1896)