O, omule nemulțumit!

O, omule! cârtirea ta Mă doare foarte mult!...

Cu toate acestea, când ți-e greu, Eu vin și te ajut.

Și Mă milostivesc spre voi, precum Cerescul Tată...

Nu aș voi să dau pierzării pe nimeni, niciodată.

Din Cer de Sus Eu vă privesc cum mulți, vă bateți joc

Căci unii nici nu cred în Mine, ci cred în idoli și-n noroc.

V-aș putea pierde-ntr-o clipită... lăsând răul să biruiască...

Dar nu vă las, ci trimit îngeri ca pururi să vă ocrotească.

V-am dat ca armă să luptați cu cel rău: Crucea Mea!

Dar voi în loc s-o prețuiți, glumind, o necinstiți pe Ea.

Eu am sfințit-o cu-al Meu Sânge, voi o călcați chiar în picioare...

Pentru netrebnicia voastră, vi se cuvine dar,

iertare?!

Vă rabd mâhnirea ce-Mi aduceți, batjocura, faptele rele...

Dar nu vă pot ierta necinstea ce I-o aduceți Maicii Mele!!!

Ea plânge neîncetat, Mă roagă, să nu vă pedepsesc mai mult.

Dar voi stârniți a Mea mânie... încă vă iert, doar s-o ascult.

V-am dat talanți la fiecare, vă cer la toți după putință...

Dar voi îi îngropați în patimi, din trândăvie, necredință.

Dacă voi azi fugiți de Mine, că sunt... Dulce Mântuitor...

Ce vă veți face când cu tunet, vă voi fi Drept Judecător?!

Când Maica Mea cea Milostivă, Mă roagă iarăși să vă iert,

De mila Ei care v-o poartă, mai cu blândețe atunci vă cert.

Vă bateți pieptul încercând să dovediți c-aveți dreptate...

Mi-e milă să vă mai privesc, că sunteți farisei în toate.

De-aceea Fața Mi-o întorc... uitați că sunt Stăpânul vostru...

Unde-i dreptatea? ...când mințiți, chiar și când spuneți "Tatăl nostru!"

Îmi cereți să vă iert pe voi așa precum și voi iertați...

Dar cum o faceți?!... osândind! mereu vrând să vă răzbunați...

V-am spus: "Celor ce vă greșesc, iertați, dați binecuvântare!"

Căci "darul vostru"-l veți primi îndărăt și înmiit de mare.

Voi nu gândiți, că dând osândă, blestem și lipsă de iertare,

Vă adunați iadul cel veșnic, fără o șansă de scăpare.

Azi plâng și Eu cu a Mea Maică, că nu vreți să Mă ascultați...

Atunci veți plânge voi cu amar, dar pe drept veți fi judecați.

V-am dat timp pentru pocăință, dar îl trăiți în patimi grele

Aceasta vă va fi răsplata?... "prinosul" așteptării Mele?!

Am coborât din Raiul Meu, să mor pe Cruce -- pentru voi!!!

Am răbdat bice și ocară pentru a vă scoate din nevoi.

Și astăzi rabd cuiele-n palme cu care voi Mă pironiți...

Aveți acea mândrie oarbă, crezând că totuși Mă iubiți.

Unde vă este Adevărul?!... că Îl iubiți pe Dumnezeu.

Însă-l urâți pe-al vostru frate, i-ntristați sufletul mereu.

Vă dau Lumina Mea prin Sfinți, scoțându-vă la un liman

Dar voi fugiți de ajutor, spre-al patimilor larg ocean.

Vă iert, ca pe niște copii... obraznici și neștiutori,

Cu toate că voi Mă huliți și sunteți nemulțumitori.

Cobor din Cer să Mă-ntâlnesc cu voi la Sfânta Liturghie

Dar locurile vă sunt goale și inima vă e pustie.

Vă dau ca hrană: Trupul Meu, prin Sfânta Euharistie,

Sângele Meu... să ne unească cu dragoste pentru vecie.

Și pentru aceasta... nu cer mult, decât o inimă curată

Dar încercați să Mă mințiți și-o faceți mai întunecată.

Vă faceți furi de cele Sfinte, nevrând curat să spovediți,

Acele patimi pentru care... cu-amar trebuie să vă căiți.

Nu acceptați puțin canon să-l faceți liberi, pe pământ...

Și să vă dau în dar: Iubirea!... Dulceața Duhului Meu Sfânt!

Nu mai depindeți de-un duhovnic, nu vreți smerita-cugetare,

Neacceptând a lui povețe... vă poticniți în înșelare.

Vă răzbunați când el vă cere să puneți punct păcatului,

Ce sunteți voi să judecați... sluga străină... a Domnului?!...

Prin osândirea ce-i aduceți, mai în adânc vă coborâți

Prin el, chiar Eu vă întind Mâna, dar Mi-o respingeți și-o urâți.

Voi cereți milă de la Mine, dar mila voastră unde este?...

Uitați că cel ce sapă groapă, cu voie se primejduiește.

Nici măcar dinte pentru dinte, să dau pedeapsă nu-ndrăznesc

Ci-aștept mereu căința voastră, cu dragoste să vă primesc.

Eu vă iubesc cu-adevărat! Căci pentru voi M-am răstignit.

Dar voi nu-Mi știți a Mea Iubire, măndria rău v-a amăgit.

Când clopotul vă cheamă dulce, voi alergați spre alte zări.

Vă rătăciți și nu căutați a Împărăției doar, cărări.

Însă Eu negreșit v-aștept, jertfindu-Mă în Sfânt Altar

Nu mai lăsați timpul să treacă, căci pierdeți vremea în zadar.

Căci nu se știe ceasul vostru când se oprește din bătut.

Și-atunci vă-ntoarceți în țărână, la ce ați fost de la-nceput.

Dar faptele ce vă rămân, vă deschid poarta pe vecie...

N-acceptați să primiți osânda, ci-alegeți Raiul prin trezvie.

O, omule! cârtirea ta, Mă doare foarte mult!

Deschide-ți sufletul spre Mine, vreau astăzi ruga să-ți ascult.

Nu Mă mai crede un Străin, ci dă-Mi acum inima ta.

Deși n-ai nici o faptă bună... nădăjduiește-n mila Mea.

Cu toată dragostea și jertfa care din Cer mereu coboară,

Te-aștept să te întorci la Mine și să-ți fac viața mai ușoară.

Primește-Mă în al tău suflet, azi, omule, cu bucurie...

Și Eu... te voi primi în Ceruri... sunt Domnul tău... în veșnicie.

Lucia Opria, 10. 12. 2012

*CÂRMACII*

 

Ma minunez: o poezie scrisa in 1881 descrie cu o precizie naucitoare guvernantii Romaniei de dupa 1989

ALEXANDRU VLAHUTA 1881

Vai, nenorocită ţară, rele

zile-ai mai ajuns!

A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi

fără milă l-au străpuns

Şi-n bucăţi împart, infamii,

carnea ta, avutul tău!

Tot ce s-a găsit pe lume mai

stricat, mai crud, mai rău,

Ăşti nemernici fără suflet,

fără nici un căpătâi,

Ţin a tale zile-n mână, ş-a

ta cinste sub călcâi.

Şi călări pe tine, ţară, se

cred zei aceste bestii,

Cum se cred ades copiii

împăraţi călări pe trestii.

Ei sunt mari şi tari, şi nu au

nici ruşine, nici sfială

Că-ntr-o zi, poate, urmaşii le

vor cere socoteală

De-a lor fapte. Ce le pasă?

Lopătari, la cârma ţării

Sunt stăpâni pe vas, pe

vânturi, şi pe valurile mării!

Şi când cugeţi c-aceşti

trântori, astă haită de samsari

Prin tertipuri şi prin intrigi

au ajuns puternici, mari,

Şi când vezi pe-a vieţii

scară unde-au fost şi unde sunt,

Când îi vezi cu ce mândrie,

cu ce ochi semeţi şi crunt

Privesc azi din înălţime spre

norodul tăvălit

În mizeriile-n care ei,

călăii, l-au trântit,

Când te uiţi cum se

răsfaţă, cum îşi fac de cap mişeii,

Vai, începi să crezi că-n

ceruri adormit-au de mult zeii!

Ş-apoi, după ce-au dat palme,

şi-au scuipat în faţa ţării,

După ce-a-mbrâncit poporul în

prăpastia pierzării,

După ce n-a rămas lucru

nebatjocorit de ei,

Au curajul aceşti oameni de

nimic, aceşti mişei

Au curaju-n faţa lumii ca să

strige-n gura mare:

Ne vrea ţara! Îi vrea ţara?

Auziţi neruşinare!

Vai, de-ar fi pe voia ţării,

ştiţi voi unde v-aţi trezi!

Într-o ocnă, da! Acolo oasele

v-ar putrezi!

Cum să mai vedem în ţară

cinste, muncă, propăşire,

Când spoiala azi e totul, când

vezi că prin linguşire

Şi făţărnicii, netoţii, au

ajuns aşa departe!

Cum să-ţi mai trudeşti viaţa

ca să-nveţi puţină carte

Când te uiţi că-n astă

ţară, dată pradă celor răi,

Înţelepţii sunt victime,

ticăloşii sunt călăi!

Alexandru Vlahuță,

Târgoviște, 1881, iunie

Sursa: internet

DE CE TIPA OAMENII CAND SUNT SUPARATI.....

“Intr-o zi, un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:

-De ce tipa oamenii cand sunt suparati?

-Tipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.

-Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? intreba din nou inteleptul.

-Pai, tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude, incerca un alt discipol.

Maestrul intreba din nou:

-Totusi, nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?

Niciunul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept.

Atunci el ii lamuri:

-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta, ei trebuie sa strige ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati, cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai mari. Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor, suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc, doar soptesc, murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc au inimile apropiate.

In final, inteleptul concluziona, zicand:

-Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere!”

Mahatma Ghandi

Să aveți un an fericit, dragi români din Scandinavia și de pretutindeni!

”Orice-ai fi si unde te-ai tot duce

Cat ai fi de rau si cat de bun

Ca mai crezi sau nu mai crezi in cruce,

Cel mai greu iti este de Craciun.

Cand se strang strainii pe la case

Si lumini se-aprind in pomii lor

Ti se face frigul frig in oase

Si de-acasa ti se face dor

Bate vantul, bate dinspre tara,

Sufla-n rani cu sare si pelin

Bate vantul si te-nchide-afara

Rudele in vizita nu vin

Mori aici si nimeni nu te-aude

Dar viseaza tot ce-ti sta pe plac

Ca te barbieresti si pleci la rude

Si gasesti pe masa cozonac

Din putinul lor, ai tai vor face

Tot ce pot sa fie fericiti

Sa traiasca-n liniste si-n pace

Sa mai rada, sa mai bea un sprit

Undea ai fi si orice ai fi batrane,

Daca dorul salele ti-a frant

Si din dor atat iti mai ramane

Sa te-asezi cu fata la pamant

Si sa plangi cand alti-n sarbatoare,

Hohotesc de parca te-ar sfida

Si sa-ti plangi durerea ta cea mare

Si sa plangi de dor de tara ta”

(Versuri de Adrian Păunescu)

Sursa video you tube: https://www.youtube.com/watch?v=PTxIIorqjhY

Treziti-vă...

Domnul...încă stă si-asteapta..
Dar...rabdarea-i pe sfârșit..
De aceea-ti spun...ai grijă..
Penelist sau..pesedist..

Deputat...parlamentar...
Președinte...gazetar..
Doctor...asistent..ce-ai fi..
Căci veni-va acea zi...

Cand răsplată ve-ti primi..
Pentru fiecare faptă..
Într-o zi va fi..răsplată ..
Judecata Lui e dreapta..

Asa că...nu vă jucați..
Creștinii nu ii scuipati..
Căci Domnul îi iubeste..
Si pe voi vă rastigneste..

Asa cum L-ati răstignit..
Cand biserici a-ți închis..
Sfinții i-ati batjocorit..
Suflete a-ți...murdarit..

Vă spun eu...cea păcătoasă..
Dumnezeu e sus și mare..
Si Hristosul nu se lasă..
Batjocorit ...încă o dată....

Asa că...aveti ce face...
Drumuri..spitale și case..
Pentru banii ce-i primiți..
Trebuie să și munciti...

Că de nu...e vai de voi.
Nu mai suportăm nici noi..
Ne-am scarbit de-a voastră mutră..
Si de-asa minciună...multă..

Sfatul meu e să munciti..
Ce-ati stricat...reconstruiti...
Si inca un lucru mare..
Să vă cereți toti..iertare..

De la bunul Dumnezeu..
De la mame ..de la tati..
De la cei în suferință...
De la oameni cu credință..

De la cei ce-au suferit..
Când voi toate le-ați închis...
Școli.. biserici...grădinițe..
Stau de-atata vreme închise..

Treziti-va ...nu-i tarziu..
Împăcați pe Dumnezeu
Fiindcă va fi vai si-amar...
Plânsul vă va fi in zadar..

Maria Pintecan....

RUGACIUNEA DE DEZLEGARE DE VRAJITORIE

Pentru toti cei innodati de blesteme si vraji care se rosteste numai de catre preot:

Stapanitorule a toate, auzi-ma pe mine, nevrednicul slujitorul Tau, si dezleaga pe robii tai de toate legaturile satanei si daca este legat in cer, sau pe pamant, sau cu piele de animale necuvantatoare, sau cu fier, sau cu piatra, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sange de om, sau cu al pasarilor, sau cu al pestilor, sau prin necuratie, sau in alt chip s-au abatut asupra lui, sau daca in alta parte au venit, din mare, din fantani, din morminte, sau din orice loc, sau daca a venit prin unghii de om, de animal, sau ghiare de pasare, sau prin serpi vii sau morti, sau prin pamantul mortilor, sau daca a venit prin strapungere de ace, dezleaga-le pentru totdeauna, in ceasul asta, Doamne, cu puterea Ta cea mare.

Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunosti si stii toate, dezleaga sfarama si distruge acum lucrarile magiei, iar pe robii tai pazeste-i cu toti ai casei lui de toate uneltirile diavolesti.

Zdrobeste cu insemnarea cinstitei si deviata-facatoriei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustieste, distruge si departeaza pentru totdeauna toate lucrarile magiei, vrajitoriei si fermecatoriei de la robii Tai.

Asa, Doamne auzi-ma pe mine, pacatosul slujitorul Tau, si pe robul Tau, toti ai casei lui, dezleaga-i de demonul de amiaza, de toata boala si de tot blestemul, de toata mania, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lacomia, neputinta, prostia, neintelepciunea, mandria, cruzimea, nedreptatea, trufia, si de toate ratacirile si greselile, stiute si nestiute, pentru sfant Numele Tau, ca binecuvantat esti in veci. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU ÎMPĂCARE:

Stăpâne, Iubitorule de oameni, Împăratul veacurilor şi dătătorul bunătăţilor, Care ai stricat peretele cel din mijloc al vrajbei şi ai dat pace neamului omenesc, miluieşte, Doamne, pe cei ce ne urăsc, ne pizmuiesc şi ne ocărăsc; aşijderea şi pe cei ce ne grăiesc de rău. Ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru noi, păcătoşii, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie.

Doamne, Dumnezeul nostru, caută dintru înălţime ca un Bun asupra inimilor noastre, ce sunt lipsite de dragoste şi de unire şi sunt îmboldite de spinii urii şi ai altor păcate. O picătură din harul Sfântului Tău Duh coborând peste Dânsele, rourează-le bogat, ca să aducă roade bune şi din dragostea cea către Tine să sporească în fapte bune şi să petreacă în dragoste şi unire.

Aşa, Doamne, înmulţind dragostea în inimile noastre, păzeşte-ne de tot răul şi de asuprirea vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, de sabie, de năvălirea altor neamuri asupra noastră, de războiul cel dintre noi şi totdeauna ne ajută să ne iubim unii pe altii şi să facem tot binele, spre a ne învrednici de bunătăţile Tale cele cereşti. Amin.

AMINTIRI DE SFÂNTUL NICOLAE

 

Cândva, o noapte magică –aceasta.

Era de-ajuns s-adorm privind fereastra,

Cercând să-l văd pe Moșul Sfânt când vine,

Că ceru-și deschidea și pentru mine

O poartă să văd, barem în pridvor,

Îngerii mici, cu aripile lor,

Și sfinții blânzi cu bărbi de raze albe,

Sub parfumate bolți de flori în salbe.

Nici nu mai știu să-i fi cerut, cândva,

Ceva anume, dar îmi aducea,

Nu –n colorate fonde– vreun pachet,

Ci câteva bomboane-ntr-un cornet.

Nu-mi amintesc deloc vreo jucărie,

Dar mi-a rămas sublima bucurie,

Emoția aceea negrăită–

Triste-amintiri din vârsta fericită!

Pe Sfânt nu l-am văzut eu niciodată

Însă, având o inimă curată

Și suflet neatins de vreun prăpăd,

Credeam în el, văzându-l făr’ să-l văd.(O. Dobrescu)

Forta intuitiei

Motto:"Intuitia, te ajuta sa stii,
Drumul drept in viata, sa ti-l mentii."


In haosul existent in lumea moderna,
Incerc sa ma regasesc, in linistea eterna.
O fractiune de secunda, atat a trebuit,
Pentru ca totul sa fie trezit.

Eu, un mic nimic, venit
In acest multivers infinit,
Am fost coplesit
Sa aflu despre un inceput si un sfarsit,

Despre tot ce le leaga, la nesfarsit.
Un dar minunat,
Ce si mie, mi s-a dat!
Cheia ce am aflat,

Portile cunoasterii mi le-a descatusat.
Unitatea cu intregul,
A desavarsit secretul!
Forta intuitiei exista in toti,

Declansandu-se doar atunci cand poti,
Sa devii parte din tot ce te inconjoara,
Nelasand nimic, pe dinafara.
Vechile energii nebanuite,

Le vei gasi, nesfarsite:
Te vor strabate
Cu limpeziri ciudat de neasteptate;
Te vor patrunde

Cu mii si mii de unde;
Te vor razbate,
Purtandu-te prin toate.
Nici nu vei stii,

Cat de mult si cum, te vor coplesi!
Din nou, ... si din nou, vei afla si vei stii,
Ca, totul, se afla aici, in mijlocul lumii!

°
Nesselwang, Germany, 07.12.2020, ora 14,05÷14,15

Iubeste!

Motto:"Cine aduce o roaba de pamant, cu timpul poate ridica un munte."

Proverb persan

Zi de zi de vei pune temelie
Vietii tale, cu veselie,
Vei ridica un intreg munte
Cu iubirea ta, din lucruri marunte.

Gesturi marunte de iubire,
O iubire mare au sa inspire!
Azi o floare,
Maine, un zambet va fi ca o raza de soare.

In fiecare zi o vorba dragastoasa,
Si totul iti va face viata mai frumoasa.
Iubeste ce ti s-a menit,
Iubeste ce ai primit,

Iubeste ce ti s-a daruit!
Iubeste cu tot sufletul, pan' la infinit,
Iar la randu-ti vei fi iubit si fericit.

°

Nesselwang, Germany, 05.12.2020, ora 11,00÷11,10

Fir de nisip

Motto:"In lume ne petrecem,
Traind pe valul vietii ce trece!"

Lumea e minunata!
Cu atata maretie creata.
Dar, nu o intelegem,
Decat atunci, cand din viata ne petrecem.

Priveste in sufletul tau.
El, iti va spune,ca uneori ii e greu.
Sufletul nostru mereu ne vorbeste,
Doar ca, nu-l ascultam, crezand, ... ca greseste.

Nu-i vedem setea de frumusete si libertate,
Nu-i simtim mangaierea in toate.
Nu vrem sa-l intelegem,
Iar sfatul inimii, nu-l alegem.

O mie de ani de am traii
Si sufletul ni l-am simtii,
O mie de ani minunat an trai,
Fara a ne risipi!

Suntem fire de nisip duse de val,
Pana cand ajungem la mal.
Marea vietii ne poarta,
Noi ne ducem a noastra soarta.

Doar, ... un fir de nisip pe pamant,
Fir de nisip, dus de vant.

°
Nesselwang, Germany, 06.12.2020, ora 9,30÷9,45

Ce fel de iubire?

Ce fel de iubire iti doresti
Ca si tu sa ma iubesti?
O iubire neasteptata,
Aparuta asa, ... dintr-o data?

Cand inca nu e prea tarziu
Ca fericit sa mai fiu?
Ce fel de iubire iti doresti?
Cu ce fel de iubire vrei sa te implinesti?

O iubire inventata,
Sau o iubire din inima data?
O iubire platonica, doar sa ma privesti,
Ca apoi, in vis sa ma doresti?

Ce iubire visezi ca vom avea?
Acum, cand inca sa iubim vom mai putea.
Ce iubire sa ne cuprinda
Si nicicand sa nu se dezminta?

O iubire ca o simfonie,
Deliranta, ca o nebunie?
O iubire criminala, iar inima sa-ti sara
Din piept afara?

O iubire nerabdatoare,
Ce sa ne faca sa plutim sub soare?
O iubire trista, sau, o magie,
Ce apoi realitate sa fie?

Ce iubire sa ne impresoare
Ca sa radiem de fericire?
O iubire mangaietoare,
Care sa nu-ti faca viata sfasietoare?

O iubire totala,
Pentru intrega viata ce in fata ne zboara?
Nici tu nu stii ce vrei.
Decide tu, eu sunt aici daca ma vrei!

Iubirea, va fi, ...
Perfecta, ... sau poate nu va mai fi...
Va fi o iubire,
Sau doar o simpla prietenie?

°

Nesselwang, Germany, 06.12.2020, ora 16,46÷16,59

ROMÂNUL AZI - Versuri Eliana Popa

O, CE DEȘERTĂCIUNE - S TOATE!

O, ce deșertăciune-s toate
ce după moarte nu rămîn,
a' lor cuprinderi vinovate
vor arde ca o gheață-n sîn.

Păreri şi amăgire-s toate
ce vezi cu ochii cei de lut,
din lupta lumii zbuciumate,
te duci mai gol cum te-ai născut.

Ce goană după vînt sînt toate
necontenitele-alergări,
tot ce cuprinzi sînt necurmate
prilejuri noi de-ndurerări.

De cîte-ți legi iubirea, toate,
cînd pleci, zdrobesc adîncul tău,
chiar ce-ai mai drag pe lume poate
să-ți facă cel mai mare rău.

O, dacă vezi ce vis sînt toate
şi-n ce deșertăciune-apun,
dezleagă-te de tot ce poate
s-ajungă-n orice clipă scrum.

Şi caută mai presus de toate
avutul cel mai prețios,
izvorul vieții nesecate,
comoara veşnică: Hristos.

(Poemele lui Solomon)!

Autor - Traian Dorz

.LA TARAB......

(dupa ”El Zorab”, de George Cosbuc)

La Dragnea vine, pe-nserat,

 Un cetatean cam suparat, 

"La mine cheama Pista Baci, 

Si vreau la noi dreptate faci, 

Cum noi asa, sperat.

Secuii vrut la tine vin, 

Cat mai urgent si sa previn, 

Ca tot Tinutul Secuiesc,

 Cu tine vrei ca sa tocmesc, 

Ca esti paharul plin.

Ai mei secui nervosi un pic,

 Sa potolesti la ei, eu zic, 

Ca pun iar tricolor pe foc, 

Daca la noi tu nu faci joc, 

Si nu rezolvi nimic!

De la Tv noi ai aflat,

 Ca tu un ordonanta dat,

 Copiii nostri sa inveti, 

In limba de la daco-geti,

 In scoala, cand predat.

Dar fete nostri si baieti,

 Dechit sa ceri la ei inveti,

 In romaneste sa descurce, 

Mai bine pun la scoala cruce, 

Ramai analfabeti.

Ii zice Dragnea: ”Pista Baci, 

Iti spun, pe bune, ca imi placi,

 Si, ca sa vezi ca nu glumesc, 

Pe Popa il inlocuiesc, 

Ca voi sunteti tenaci.

Mergi si le spune alor tai,

 Ca pesedistii nu sunt rai 

Si, de veniti la guvernare, 

Va pun si tara la picioare, 

Cu tot, cu munti si vai!

Ia zi, nea Pista, te-nvoiesti

?” ”O, sefu`, chit de darnic esti! 

Atat de multe nu a dat, 

Nici Ponta, care tu tradat, 

Si-acuma el hulesti.

Dar eu sunt hotarat secui, 

Si stau aici, betut in cui, 

Sa dai la mine un ucaz, 

Si, ca sa nu avem necaz, 

Te rog stampil sa pui!

Acum te-mbratisez fratern,

 Ca eu la drum urgent astern, 

Si merg la Hunor sa impaci,

 Ca tu un alt ministru faci, 

La tine in Guvern.

Doar asta eu mai vrei sa spui:

 Pe Hunor trebuie sa pui, 

Cultura voastra sa conduce, 

Pe voi, romanii, sa educe, 

Sa facem toti secui!”

Ilie Batca