DAN MIHAESCU
Dear Mr. Gregory,
sau măi, Griguţă, cum îţi ziceam în facultate, mi-ai dat o veste bună că ai ieşit la pensie. Vestea proastă e că am ieşit şi eu. La noi, pensia era pe când nu se vedea, azi o vedem şi nu e! Mă bucur că prima ta vacanţă de pensionar a fost la Las Vegas, unde ai jucat la ruletă. Prima mea vacanţă a fost aici, între blocuri unde am jucat rişca, am câştigat ceva, dar la noi, dai cu banul în sus şi până vine jos se devalorizează. Întâmplător cunosc bine Las Vegas-ul, că mi-a trimis un alt prieten, mai multe ilustrate. Deci,tu Las Vegas, eu las pe altă dată! Important e că am prins în buchetul vieţii un snop de trandafiraşi şi personal am înţeles că sunt la vârsta în care ai din toate câte nimic! Vorba lui nenea Iancu. Acum, când în clepsidra mea a mai rămas nisip puţin şi timp deloc, mă privesc toţi ca pe un obiect familiar, vechi, antic. Ca ceva să devină preţios, prin vechime,trebuie să treacă cel puţin 100 de ani. Sunt dispus să aştept. Înţelepciunea populară ne învaţă că fiecare vârstă are frumuseţile ei. Ca frumuseţe, mie mi-ar fi prin preajmă doar o vecină, care prin dimensiuni şi greutate a iscat porecla bine meritată de:“Rodica Garderob”. Mi-a mărturisit că n-am ştiut să folosesc prilejul, când după moartea lui Stalin, s-a simţit aşa de singură. Juna Rodică, a fost frumoasă de mică,când mergea la şcoală mascată, să nu sperie ceilalţi copii. Am asigurat-o că s-a menţinut extraordinar şi dacă o priveşti cu ochelari de protecţie e chiar drăguţă. Deşi,vorba meşterului Tudorică Muşatescu, la vârsta noastră dacă vezi o femeie goală, ţi-e frică să nu răcească.
Slavă Domnului, acum am timp să fac piaţa, se găsesc de toate, inclusiv grâu curat, de colivă, dar nu ştiu de ce, tocmai acum s-a spus la televizor că la noi, preţurile la alimente sunt duble faţă de Europa, spre a fi evitată obezitatea la bătrâni. Apropo de bătrâni, să-ţi zic un banc haios. Cică pe culoarele unui spital fugeau brancardierii cu un bătrânel pe targă, care a întrebat sfios: “Unde mă duceţi flăcăi” “La morgă, tataie!” “Păi, încă n-am murit!” “Păi, încă n-am ajuns!” Noroc că televiziunile pun lucrurile la punct. Mereu auzi că un bătrân de 52 de ani a fost consumat parţial de o haită de câini veseli şi comunitari. În rest tinerii ne respectă şi ne alintă cu “nea Boşo“ sau „Băi, dinozaurilor!“ În schimb, femeia care vinde lumânări în poartă la cimitirul Bellu, s-a interesat miloasă dacă am venit pe acolo în trecere, sau rămân! E frumos că te preocupi ce medicamente să-mi trimiţi? Nu e nevoie. Pentru reumatism se merge la marginea Braşovului, între pubele şi te calcă ursul, iar pentru prostată e bun ceaiul de ghimpe, compensat. Dacă îţi spun cât costă aici medicamentele, îţi cade părul în ochi. De aceea se face totul ca să putem muri sănătoşi.
Mă întrebi dacă mai am masa de ping-pong la care te-am învăţat să joci.N-o mai am. Am dus-o la barieră, s-o calce trenul, deoarece urmează să fim evacuaţi din casă, de un urmaş, al urmaşilor lui Ştefan cel Mare şi Sfânt! În altă ordine de idei, sunt îngrijorat un pic, pentru tine la câte excursii fantastice ţi-ai propus, gândindu-mă cât de bestial a fost ucis Magellan, de sălbaticii din Ţara de Foc! Eu mulţumesc lui Dumnezeu, fac mici plimbări inofensive cu liftul, numai după revizii!… Întrerup aici corespondenţa noastră, întrucât a venit soţia mea cu tensiometrul, pentru că, tocmai s-a afişat întreţinerea pe noiembrie. În rest sunt optimist, pentru că aici, pe plaiul mioritic, dacă nu murim o să fie şi mai rău! Mi-e teamă doar că, m-am născut în România şi să nu mor în Becalia!
Cu dor, prietenul tău D.M.
P.S.Din ianuarie ne-au mărit pensiile, în minus cu 8%, corelate cu preţurile care au crescut doar cu 20%. Creşterile vor fi repetate în iulie. Mă refer la preţuri. Bye, transfugul meu drag!
