DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...
Controlul populatiei prin glutamatul de
monosodiu.
Iata in ce alimente se gaseste E 621 :
Chipsuri
Floricele
Supe-instant
Condimente
Pate de ficat
Pate vegetal
Salam
Parizer
Cremvursti
Nu
cumparati pate, floricele sau salam pe etichetele carora apare aditivul
glutamat monosodic !!
- “Suntem martorii unui „război împotriva populaţiei” fără precedent, unul în
care omului i se cere o atenţie sporită faţă de ceea ce se întâmplă în jur,
pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge viaţa, fără ca măcar să-şi
dea seama de ce a ajuns atât de neputincios şi lipsit de vlagă.
Ajungem treptat asemenea puilor din crescătoriile de păsări – o masă de carne,
obezi, fără memorie şi iniţiativă, cu dată de expirare cât mai recentă,
înhămaţi mai degrabă la căruţa morţii. Şi – dacă se poate – fără urmaşi!”,
scrie Petru Molodeţ într-un articol publicat în revista “Familia
Ortodoxa”.
Glutamatul monosodic
este un potențiator de aromă şi este adăugat în cantitate
mare la amestecurile de condimente şi mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta sau Delikat care conțin până la 15% glutamat
monosodic, precum şi supele la plic, condimente pentru peşte, “fix pentru cartofi”
etc., adică toate prafurile dubioase care promit mâncare bună făcută din
nimic.
Alte produse care pot conţine glutamat monosodic sunt unele mezeluri
sau unele tipuri de brînză topită.
Într-un raport
prezentat în 2006 în faţa comisiei de experţi pentru aditivi alimentari din
cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi intitulat „Otrăvirea
lentă a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”),
cercetătorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de
ani efectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor şi oamenilor.
Aşadar, cu toate că guvernele au la dispoziţie o largă bibliografie ştiinţifică
privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nicio măsură măcar de a informa
populaţia, dacă nu şi de a interzice această otravă cu efect întârziat. În
acelaşi timp, la comandă, din când în când, mai-marii şi responsabilii cu
sănătatea publică luptă înverşunat pentru a proteja sănătatea publică prin
vaccinuri.
De ce?
De ce mâncăm fără
să ne mai putem opri, până ajungem obezi?
Potrivit cercetătorilor F. Bellisle
şi M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient
pentru a-i determina pe oameni să mănânce tot mai mult şi mai repede; se pare
că în jur de 6% din dieta zilnică a unei persoane ar putea fi alcătuită din
MSG. Aceasta înseamnă că, la un consum de două kilograme de alimente pe zi, un
adult sau un copil ar primi o doză de 12 grame de glutamat de monosodiu: o
astfel de doză este suficientă pentru a omorî un şobolan de un kilogram
(conform J E C F A : Toxicology Study, F A O Nutrition Meetings Report Series,
1974, No. 53).
În literatura de specialitate, „şoareci trataţi cu MSG” este o expresie
sinonimă cu obezitatea, letargia şi creşterea nivelului de
insulină.
De zeci de ani, cercetătorii produc în laborator şoareci ce suferă de
obezitate, datorită aplicării de glutamat de monosodiu în diferite doze.
De asemenea, MSG-ul adăugat în hrana oilor a condus la o creştere experimentală
a apetitului, încât consumul de hrană de slabă calitate poate fi mărit prin
tratarea acesteia cu MSG (conform Factors affecting the voluntary intake of
food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L., 1993).
Într-un alt studiu având la bază subiecţi umani, „Umami şi apetitul” („Umami
and Appetite”) realizat în 1990 de către P.J. Rogers şi J.E. Blundell, s-a
constatat că atunci când un om consumă o masă în care este adăugat MSG,
acestuia i se face curând foame din nou şi va consuma o cantitate mai mare de
hrană tratată cu MSG decât cea fără acest ingredient.
Glutamatul distruge sistemul nervos şi creşte riscul
de epilepsie,
Într-un studiu realizat în 1984, cercetătorii au reuşit să provoace atacuri de
epilepsie şoarecilor cărora li s-au administrat mici doze de MSG: „Severitatea
convulsiilor şi frecvenţa deceselor a crescut în mod progresiv odată cu vârsta”
(conform Monosodium-L-glutamate-induced convulsions–I. Differences in seizure
pattern and duration of effect as a function of age in rats, Arauz-Contreras
J., Feria-Velasco A., 1984).
Dereglări hormonale – insulina şi hormonul de creştere MSG-ul este responsabil şi
pentru creşterea secreţiei de insulină,
într-un studiu documentat de A. Niijima şi T. Togiyama, în 1990: „Când
cavitatea orală a şoarecelui a fost infuzată cu o soluţie de MSG, s-a constatat
o creştere rapidă a nivelului de insulină din sânge la 3 minute de la
stimulare”.
Aceleaşi efecte au fost observate şi într-un experiment cu subiecţi umani
(conform Glutamate ingestion and its effects at rest and during exercise în
humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002).
Glutamatul de monosodiu reduce, de
asemenea, secreţia hormonului de creştere în timpul adolescenţei.
Experimentele realizate pe şoareci au arătat că MSG reduce secreţia hormonului
de creştere, şoarecii devenind obezi şi având o creştere deficitară.
Efectele se observă însă şi la oameni: „La indivizii obezi, secreţia hormonului
de creştere este împiedicată (…), iar gradul acestui defect în secreţie este
proporţional cu gradul de obezitate” (conform Growth hormone status in morbidly
obese subjects and correlation with body composition, Savastano S., Di Somma
C., Belfiore A., 2006).
Glutamatul afectează pruncul încă din pântecele mamei sale.
În anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut, cercetătorii au descoperit că MSG poate
să depăşească bariera pusă de placentă şi să pună astfel în pericol copilul
aflat în pântecele mamei sale.
Efectele negative au fost amplu analizate pe şoarecii folosiţi în experimente,
dar „aceste observaţii dovedesc posibilitatea unei otrăviri dincolo de placentă
a fetuşilor umani, după consumul de către mamă a unor alimente bogate în
glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in pregnant and fetal
rats, Toth L., Karcsu S., 1987). „S-a demonstrat că glutamatul de
monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei.
Activarea excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară
cu calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea
neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi
memorare a puilor de şoareci, dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta
puiul în pântece” (cf. Transplacental neurotoxic effects of monosodium
glutamate on structures and functions of specific brain areas of filial mice,
Gao J., Wu J., Zhao X.N., 1994).
În urma acestor observaţii experimentale a efectelor nocive pe care le are
glutamatul asupra sarcinii, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A. Tresguerres au
tras în 2003 un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm cu tărie abandonarea
agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea
dozelor zilnice de proteine şi aminoacizi recomandate în timpul
sarcinii”.
Glutamatul potenţează comportamentul agresiv şi
antisocial, scăzând totodată nivelul de atenţie şi concentrare'
Un alt efect deosebit de
important observat de cercetători în testarea glutamatului pe şoareci este
comportamentul agresiv şi antisocial generat asupra rozătoarelor.
Aceasta este de fapt o trăsătură surprinsă de toate experimentele din domeniu,
fără excepţie, aşa cum subliniază şi doctorul Russell Blaylock în cartea sa
Excitotoxinele.
Şi cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat decât şoarecii, iar
copiii de patru ori mai mult decât adulţii, să ne mai mire oare că, îndopaţi cu
glutamatul găsit mai ales în chips-uri, dresinguri şi supe, copiii noştri sunt
tot mai agresivi?
Având în vedere că studiile ştiinţifice arată tot mai concludent cum glutamatul distruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi
atenţia şi, în general, slăbeşte capacităţile cognitive
– atât la animale, cât şi la oameni, chiar din faza
intrauterină, dacă mama a consumat multe alimente
bogate în glutamat –, de ce ne-am mai mira de slabele rezultate cognitive ale
copiilor noştri sau de faptul că, aşa cum arată aceleaşi studii, oamenii devin
infertili?
Petru Molodeţ
Articol aparut in nr. 18 al revistei “Familia Ortodoxa” Stiati ca mancati pate
cu astm sau salam cu dementa?
Magazinele sunt pline de produse care contin glutamat
monosodic, un aditiv periculos.
Spitalele din Romania sunt pline de tineri si de copii cu boli grave,
incurabile.
Tot felul
de forme de cancer ne macina vietile si ne intrebam de unde aceste
maladii.
Hai sa ne uitam pe etichetele alimentelor si o sa
intelegem ce ne baga in pamant inainte de vreme…
Reporterii Libertatii au dat o tura printr-un hipermarket din Capitala, in
cautarea uneia dintre cele mai nocive substante care se gaseste in alimente si
despre care se tot vorbeste in ultimele zile in presa.
Este vorba
de E 621 – sau glutamat monosodic – un aditiv, potentiator de gust sau de aroma
care stimuleaza apetitul consumatorului si il face sa creada ca a mancat ceva
foarte gustos. In realitate, omul consuma ceva extrem de nociv!
“Poate produce dureri de cap, slabiciune, greata, astm, modificari de ritm
cardiac. Poate declansa maladiile Huntington (dementa, pierderea abilitatilor
mentale, tulburari de personalitate si de comportament), Alzheimer sau
Parkinson”, ne-a explicat profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
Rugaminte : Citeste si trimite-l mai departe! Avem nevoie de solidaritate
impotriva " genocidului alimentar " !!
Doamne, ajuta-ne !
(Primit pe net, C.M.)
